A apărut recent prima istoriografie a Banatului, volum care face parte dintr-un proiect mai mare și își propune realizarea unei enciclopedii generale a spațiului bănățean.Lucrarea, intitulată Enciclopedia Banatului este o emblemă culturală a istoriei provinciei situată între Dunăre, Tisa și Mureș și a apărut la Editura Academiei Române – București și Editura David Press Print – Timișoara.
Cartea însumează 332 de pagini și reprezintă un important instrument de lucru pentru cercetători. Coordonatorul principal al volumului este prof. dr. Dumitru Tomoni, fost inspector șef al ISJ Timiș, iar lista autorilor cuprinde 22 de nume, specialiști de referință în domeniul istoriei.
Personalitățile cu contribuții istoriografice consemnate în volum, 303 la număr, se împart în trei categorii: 1) născuți în Banat; 2) născuți în altă parte, dar cu activitate în Banat; 3) născuți în altă parte, dar cu contribuții la cunoașterea istoriei Banatului.
Teritoriul acoperit este cel al Banatului istoric: fostele județe Timiș-Torontal, Severin, Caraș, inclusiv Banatul sârbesc, la care se adaugă partea de sud a județului Arad. (Prefață, p. 7).
Clericii ortodocși bănățeni au avut contribuții însemnate nu doar la devenirea spirituală și culturală a locului unde și-au desfășurat activitatea, ci și la consemnarea în scris a faptelor istoriei, mulți dintre ei fiind implicați în evenimentele care au definit trecutul și conturează viitorul Banatului.
În mod firesc, preoții și profesorii de Teologie care au avut contribuții științifice importante pentru cunoașterea istoriei (cărți, studii, articole) au fost incluși în paginile enciclopediei.
Amintim pe vrednicii de pomenire, mitropolitul Vasile Lazarescu al Banatului și episcopul Nicolae Popea al Caransebeșului; apoi pe protopopii Nicolae Stoica de Hațeg, Nicolae Tincu Velia, George Popovici și Ion Sârbu; pe preoții și profesorii Iosif Bălan, Cornel Corneanu, Nicolae Cornean, Gheorghe Cotoșman, Patriciu Drăgălina, Andrei Ghidiu, Teodor Botiș, Coriolan Buracu, Marcu Bănescu, Ion B. Mureșianu, Silviu Anuichi.
Numele acestor ierarhi, preoți și profesori este binecunoscut celor care se ocupă de istoria bisericească și laică a teritoriului situat în partea de sud-vest a României.
Unii dintre ei, prin contribuțiile lor științifice, au fost consacrați la nivel național și internațional.
O altă categorie de clerici ortodocși prezenți în paginile enciclopediei bănățene este cea a preoților și profesorilor care au în prezent o activitate istoriografică remarcabilă în aria lor de cercetare (cărți și studii).
Într-o enumerare alfabetică, aceștia sunt: Daniel Alic, Viorel Cherciu, Constantin Cilibia, Florin Dobrei, Vasa Lupulovici, Gheoghe Naghy, Vasile Petrica și Ionel Popescu. Contribuțiile pe care aceștia le-au adus la îmbogățirea istoriografiei bănățene se regăsesc în numeroase cărți, reviste și volume ale unor simpozioane cu mare vizibilitate științifică.
Prezența clericilor într-un volum al elitelor culturale bănățene este o dovadă a faptului că Biserica și slujitorii ei sunt mereu de veghe lângă sufletele păstoriților și poartă de grijă pentru sporirea lor duhovnicească și de înaintarea în cunoașterea cea bună și folositoare, cunoaștere care ne leagă în comuniune de credință și neam.
