Palatele din centrul Timișoarei încept să-și recapete frumusețea de altă dată. Acum a venit rândul Palatului Neuhausz, contruit în 1910 după proiectul arhitectului László Székely, în stilul vremii, cu ornamentele cele mai rafinate de pe Corso. Lucrările de restaurare sunt pe final, iar o parte din schelele de pe fațadă au fost deja date jos. Palatul Neuhausz este flancat de două clădiri frumos restaurate pe partea dinspre Piața Victoriei, Palatul Merbl și Palatul Lloyd.
Cea mai mare parte a palatului aparține omului de afaceri John J. Farber, preşedinte ICC Industries Inc. – unul din cele mai mari conglomerate chimice din Statele Unite ale Americii. Farber este și proprietarul fabricii de Azur din Timișoara.
Pentru a afla povestea familiei Farber și a Palatului Neuhausz trebuie să ne întoarcem cum mult în timp, la începutul secolului al 20-lea. Mai întâi, comanditarul clădirii din centrul orașului a fost Ernö Neuhausz, împreună cu Andor Osztie, redactor al publicației Délvidéki Sport (Sportul din Ținutul de Sud) între 1898 şi 1903.
Clădirea, care apare sub numele de Palatul Farber în Pagini Aurii deja în anul 1922, intrase curând după finisarea ei în posesia lui Bernat Farber, proprietarul unui magazin angro de textile în cartierul Fabric şi membru în conducerea comunității evreieşti din Cetate şi Fabric după unirea lor în 1935.
“Fiul lui Bernat Farber, Eugen, a devenit proprietarul unei fabrici de lacuri şi vopsele şi președinte al <Asociației fabricanților timișoreni>. Odată cu instaurarea regimului comunist, a fost expropriat, persecutat şi stigmatizat ca <exploatator> şi <capitalist>. Eugen Farber a reuşit să fugă din România în Ungaria într-un car cu fân. Împreună cu soția şi cei doi copii, Ioan, 23 de ani, şi Iudit, sora lui, de 20 de ani, a răzbit până la Viena. Ioan (Jancsi) fusese elev şi preşedinte al cercului şcolar cultural la Liceul Israelit.
În 1943-1944 a prestat muncă obligatorie, iar după război a studiat chimia la Cluj. După o scurtă şedere în Israel, a ajuns la New York, unde și-a americanizat numele în John Farber. S-a căsătorit cu Maya Kleymann, originară tot din Timişoara, şi a lucrat în firma socrului, Leslie Kleyman Corporation, care a devenit ICC Industries, unul din cele mai mari conglomerate chimice din SUA, proprietatea familiei Farber”, a povestit Getta Neumann în “Timișoara evreiască”.
După mult timp fabrica Azur avea să revină familiei Farber. John J. Farber a revendicat dreptul asupra proprietăţii şi a negociat cu statul român achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al Azur SA într-un moment dificil pentru compania timișoreană.
ICC Industries Inc. răscumpără fabrica din Timişoara, în anul 2000, urmând să înceapă investiţiile de modernizare.
John J. Farber este legat de Timișoara și obișnuiește să vină o dată pe an în orașul natal. În urmă cu mai mulți ani a reușit să intre în posesia celei mai mari părți din palatul Neuhausz.
În 2013, John J. Farber a fost inclus în Forbes 400, adică printre primii 400 cei mai bogați americani, unul dintre cei 39 de americani născuți în afara Statelor Unite ale Americii de pe această listă.
