Vicepreședintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu, un mare istoric al României, primul președinte al Radioteleviziunii Române imediat după Revoluție, a trecut la cele veșnice, luni 6 februarie. Avea 83 de ani!
El a fost și laureat al Premiului Herder, distins inclusiv cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor.
“Sunt mândru că aparțin unui popor inteligent, unui popor care a știut să treacă prin istorie, a știut să fie luptător la nevoie, oportunist la nevoie și trădător la nevoie. În ceea ce privește personalitățile, nația română stă pe umerii a trei titani: unul este poetul național, Mihai Eminescu, unul este istoricul național, Nicolae Iorga, și cel de-al treilea este dramaturgul național, Ion Luca Caragiale”, declara acum ceva timp într-un interviu Răzvan Theodorescu. Istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice, Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, Profesor la Universitatea de Arte, Membru titular al Academiei Române din 2000 (corespondent – 1993). Razvan Theodorescu a fost director general al Televiziunii Române (1990-1992) și ministru al Culturii (2000-2004). Dumnezeu să îl ierte! – este mesajul Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti.
”A scris numeroase cărți de istorie a artei, fiind respectat de către public prin aparițiile sale pitorești cu ironie fină și mare expertiză în domeniile vaste ale culturii. A fost un mare susținător al tinerilor!”, spune Marius Ghilezan, în newstand.ro
A publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate dintre care amintim: Mănăstirea Dragomirna (1965), Mănăstirea Bistrița (1966), Biserica Stavropoleos (1967), Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974), Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976), Itinerarii medievale (Editura Meridiane), etc.