Unul dintre cele mai uimitoare personaje ale scenei artistice din Timișoara, sculptorul Octavian Maxim, nu mai este, dar el va rămâne în istoria sculpturii timișorene, prin operele sale de artă de înaltă valoare.
”Octavian Maxim a rămas un avocat al obiectivității pentru viață. Ca aspect vizual, lumea și toate componentele sale au fost relevante pentru el. Și totuși multe lucrări, deși gândite la figurat, tind să facă abstracție.
Maxim a fost un artist niciodată obosit, care nu a fost niciodată ghidat de modă, oportunitate și alte exterioare. A rămas un nonconformist care a înotat împotriva curentului. Într-un moment în care editarea lucrărilor în grafică și sculptură a câștigat din ce în ce mai mult superior, a construit pe bucata unică de sculptură în lemn.
Pentru el, lemnul material a rămas o veșnică taină, pe care a simțit-o în lucrările sale. Știa că o mie de lumi de design sunt ascunse în acest material. Oricine a fost prezent în studioul său din Timișoara Rosenpark, pe care l-a ′′ iubit ′′ de aproape jumătate de secol și obligat să renunțe acum doi ani, știe despre ce vorbesc.
′′ Max ′′ (așa cum îi spuneau prietenii) cu țeava lui de gură, cu cămașa în carouri și haina verde de lucru, rămâne de neuitat. Anecdotele sale, jocurile sale de cuvinte rămân inconfundabile, arta lui este descoperită și ′′ sărutată ′′ de galerii și colecționari.
Cele mai sincere condoleanțe soției sale Silvia și fiicei sale Andreea”, este mesajul lui Alexander Gerdanovits, un bun prieten al regretatului Maxim.
