Acasă Actualitate A plecat un prieten al Timişoarei, Mirko Atanackovici

A plecat un prieten al Timişoarei, Mirko Atanackovici

DISTRIBUIȚI

Fiecare popor îşi are eroii care îi scriu istoria. Uneori, destinul unor evenimente dramatice, care-i schimbă cursul, cuprinde şi oameni care la ceasul providenţial pot ajuta, fără să ştie, acel parcurs.

Mai ştie cineva cine a făcut ca tragedia de la Timişoara 1989 să fie cunoscută şi de comunitatea internaţională? Atunci când Timişoara era complet izolată?

Primul om care a dus informaţiile dincolo de graniţele noastre a fost, în acele zile, consulul general al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Mirko Atanackovici.

Era 20 Decembrie 1989, intraseră în grevă generală marile platforme industruale, se ajunsese în Balconul Operei, se formase primul comitet revoluţionar din Timişoara care a scris lista cu revendicări înaintată premierului Constantin Dăscălescu, în actualul sediu al Prefecturii. O copie a listei cu revendicări, i-a fost adusă şi la Consulatul General al RSF Iugoslavia, care a fost preluată de consulul general Mirko Atanackovici, pentru a fi publicată dincolo de graniţe, astfel ca lumea să afle ce se întâmplă la Timişoara.

În volumul “Candelă împotriva timpului” (autori Titus Suciu şi Vasile Bogdan), Mirko Atanackovici spunea că atunci “Când Revoluţia a izbucnit, în 16 decembrie, mă aflam la Consulat. Chiar dacă distanţa nu este aşa de mică, am auzit zgomotele produse de bastoane în scuturi, scandările timişorenilor, claxoanele maşinilor, probabil ale pompierilor, vuietele ce veneau dinspre Piaţa Maria. Mi-am dat seama imediat că evenimentele erau foarte grave şi chiar de atunci am început să transmitem, pe cale diplomatică, informaţii referitoare la evenimentele din Timişoara. (…). Ambasada Iugoslaviei de la Bucureşti nu deţinea informaţii referitoare la evenimentele din Timişoara. Şi ei au fost surprinşi. Rapoartele transmise pe cale diplomatică n-au rămas doar pe masa celor de la Ministerul de Externe Iugoslav, au fost răspândite în acelaşi mod întregii lumi. Ajungând astfel în marile centre de putere ale lumii, la Washington, Moscova, Paris, Londra, Berlin. Noi am fost primii care am lansat aceste ştiri. Atunci noi eram singura reprezentanţă diplomatică aici, Consulatul General al Iugoslaviei”.

Consulul general al RSF Iugoslavia a preluat listele cu revendicările revoluţionarilor de la Timişoara şi, mărturiseşte el în acelaşi volum, “am făcut un telex şi l-am transmis, prin intermediul Ambasadei Iugoslave din Bucureşti, la aproape 40 de adrese din Serbia şi nu doar din Serbia, deoarece e vorba de agenţiile de presă acreditate la noi. Au aflat astfel toţi ce se întâmpla în Timişoara, ce cere poporul, ce cer revoluţionarii din Timişoara. A avut un ecou imens, extraordinar. A fost prima recunoaştere internaţională a Puterii revoluţionare create în România”.

Dacă ar fi fost prins de forţele represive antirevoluţionare din România, putea risca pierderea libertăţii.

Acum, acest om a trecut o altă graniţă, cea a eternităţii, iar timişorenii trebuie să nu-l dea uitării. Fiecare martir român este la locul lui şi nu poate exista rivalitate sau lipsă de spaţiu în sufletele noastre nici când este vorba despre prieteni.

Mirko Atanackovici a fost un prieten al Timişoarei. Nu-l vom uita! Mulţumim, Mirko Atanackovici!

*

“Cu mare tristeţe vreau doar să-i anunţ pe toţi că tatăl meu, Mirko Atanackovic, a murit pe 06.04.2020. Era o persoană cu adevărat iubită şi o persoană extrem de admirată, avea o inimă mare şi voia mereu să îi ajute pe toţi. Datorită inimii sale mari, a devenit un adevărat erou, ajutând un oraş, o naţiune, într-o perioadă de mare nevoie şi pericol. Şi-a riscat viaţa în timpul Revoluţiei din ’89 pentru a-i ajuta pe români să-şi câştige libertatea şi asta este ceva ce nu mulţi ar face în poziţia sa. Dar cum spuneam că are o inimă mare şi nu l-au speriat consecinţele, dacă ar fi pentru un bine mai mare. A fost un tată grozav, un soţ iubitor şi un prieten adevărat. Ne va lipsi de cunoştinţele sale cu privire la muzică, istorie, artă şi politică, dar ne va lipsi şi mintea sa înţeleaptă şi simţul umorului. Va rămâne o adevărată inspiraţie (…). Te iubim, tată, vei fi mereu alături de noi în inimile noastre”, a transmis fiica sa, Milena Atanackovici.

Comentarii

comentarii