Acasă Administraţie Aberații românești: două milioane de euro investite într-un aeroport fără curse

Aberații românești: două milioane de euro investite într-un aeroport fără curse

DISTRIBUIȚI

aeroport aradDeși a ajuns, în ultimii ani, fantoma unei aerogări, care mai dirijează doar stoluri de ciori sau rare curse charter, Aeroportul Arad, patronat de Consiliul Județean Arad, continuă să consume bani. Deși nu s-au găsit companii aeriene dispuse să reia cursele de pe aerogara arădeană, CJA cheltuiește două milioane de euro pentru lucrările de extindere a aerogării de la Aeroportul Arad. Adrian Țolea, președintele Consiliului Județean Arad, a vizitat obiectivul de investiție pentru a analiza stadiul derulării lucrărilor în valoare de aproximativ două milioane euro și cu termen de finalizare în luna martie. „Este o investiţie importantă, prin care ne dorim dezvoltarea municipiului şi judeţului nostru, în special în două domenii-cheie: mediul de afaceri şi turismul. Prin această investiţie, absolut necesară pentru modernizarea Aeroportului arădean, Consiliul Judeţean asigură tot cadrul administrativ şi strategic necesar. Trebuie să ţinem cont că actuala aerogară a fost construită în 1936, iar din 1994 nu s-au mai făcut investiţii majore. Prin extinderea terminalului de pasageri, suprafaţa utilizabilă practic se triplează, de la 1300 metri pătraţi la 4200 metri pătraţi. Foarte important este că finanţarea investiţiei se face de către constructor în proporţie de 95%, urmând ca în cel mult trei ani suma să fie rambursată de către Aeroportul Arad. Contribuţia Consiliului Judeţean este de 5%. Menţionez că noi nu puteam asigura în totalitate sursele financiare pentru această investiţie”, a declarat Adrian Ţolea. De asemenea, Dan Bălăcel, directorul general al Aeroportului arădean, a precizat că „prin aceste lucrări, se vor respecta toate normele impuse de Autoritatea Aeronautică Civilă. Spaţiul vechii aerogări va deservi fluxul «sosiri», în timp ce spaţiul ce se amenajează acum va fi pentru fluxul «plecări». De asemenea, noul amplasament va fi compartimentat şi pentru alte servicii ale Aeroportului Arad, modernizarea cuprinzând toate cerinţele necesare, inclusiv circuit video. Lucrările exterioare au fost finalizate în totalitate, în prezent lucrându-se în interior, la compartimentări, finisări etc. Astfel, după finalizarea lucrărilor, Aeroportul va avea capacitatea de a absorbi un flux de 500 de pasageri pe oră”. Nimeni nu a precizat însă cine și când va asigura și curse pentru fluxul prevăzut de 500 călători pe oră, în condițiile în care aerogara arădeană nu a mai văzut atâția călători, probabil, cumulat de multe luni de zile.
Conducerea Aeroportului Arad a semnat în luna iunie 2014 un contract pentru lucrări de extindere a aerogării prin realizarea unui terminal separat pentru plecări, care va fi amenajat în spaţii actuale ale terminalului de mărfuri. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru luna martie a acestui an. Astfel, Aeroportul Arad va îndeplini toate standardele impuse de Autoritatea Aeronautică Civilă, element foarte important în negocierile cu eventualii operatori. Licitaţia a fost câştigată de firma braşoveană ICCO Energ, după ce aceasta a depus singura ofertă, reprezetanţii aeroportului explicând lipsa altor participanţi la licitaţie prin faptul că finanţarea investiţiei trebuie asigurată în proporţie de 95 la sută de către câştigător, în timp ce diferenţa de cinci procente este asigurată de Consiliul Judeţean Arad, care deţine baza aeriană. Prin diminuarea spaţiului pentru terminalul Cargo, care va avea doar 700 metri pătraţi, activitatea pentru mărfuri nu va avea de suferit, spaţiul rămas fiind suficient. De remarcat că și terminalul Cargo a făcut oibiectul altor investiții nerealiste care, oficial, ar fi trebuit să transforme aeroportul arădean în cea mai mare poartă de intrare cargo pe calea aerului din euroregiune, fapt rămas doar în prea optimistele intenții ale conducătorilor județului, chiar faptul că acum a fost posibilă reducerea spațiilor de marfă fără a afecta un flux aproape inexistent dovedind faptul că aeroportul arădean a rămas un mare consumator de fonduri pe ambele componente, marfă și călători, fără finalitate și profitabilitate.

Comentarii

comentarii