Acasă Actualitate Academicianul Păun Ion Otiman explică „ce trebuie să întreprindă Primăria Timișoara pentru...

Academicianul Păun Ion Otiman explică „ce trebuie să întreprindă Primăria Timișoara pentru ca Pădurea Verde să devină pădure-parc”

DISTRIBUIȚI

Joi, 14 iulie, Cosmin Tabără, viceprimarul liberal al Timișoarei, atrăgea atenția că Primăria Timișoara mai are numai trei luni pentru a elabora studiul de fundamentare pentru transformarea Pădurii Verzi în „pădure-parc”, altfel spațiul de 520 de hectare primit s-ar putea întoarce sub administrarea Romsilva. Academia Română Filiala Timișoara prezintă, ca urmare a atenționării viceprimarului, punctul de vedere al instituției, sub forma unui text semnat de acad. Păun Ioan Otiman, publicat în numărul din iunie-iulie al revistei Academica.

Cu această ocazie, Otiman critică lipsa de interes a conducerii primăriei: „Vă transmitem alăturat punctul de vedere al Academiei Române Filiala Timișoara, împărtășit și de universitățile și inspectoratul școlar Timiș privind proiectul: Pădurea Verde – Pădure Parc a Timișoarei apărut în revista Academica nr. 6-7, iunie-iulie, 2021, a Academiei Române, ca efect al semnalului de alarmă tras recent de viceprimarul Timișoarei Cosmin Tabără (ca un semnal disperat al încă unei probabile și posibile neizbânzi a administrației publice locale timișorene)”.

În schimb, în textul semnat anul trecut, același Păun Ioan Otiman oferea detalii mai tehnice în privința a ceea ce ar putea să facă primăria cu Pădurea Verde. Printre altele, academicianul vorbea de strategia europeană de „Pactul verde european” (European Green Deal) sau de PNRR. Tot acesta aborda și legislația națională, mai precis articolele de lege care limitează posibilele intervenții în „pădurile-parc”. Punctele sale de vedere, precizează autorul, sunt împărtășite inclusiv de ISJ Timiș și universități.

Iată articolul semnat de acad. Păun Ioan Otiman și apărut în revista Academica nr. 6-7, iunie-iulie 2021, a Academiei Române:


Academia Română, ca instituție națională, care are ca obiectiv principal cercetarea științifică în domeniile fundamentale ale științei, este din ce în ce mai intens solicitată să dea răspunsuri concrete și competente cu privire la dezvoltarea economică și socială sustenabilă a țării, prin ceea ce, îndeobște, numim preocupări academice contemporane. În această direcție Filiala din Timișoara a Academiei Române este preocupată de evoluția spațiului său de influență, cu privire specială la sugestionarea și oferirea decidenților locali a unor soluții concrete de dezvoltare inteligentă a Timișoarei și județului Timiș, bazate pe protecția sănătății populației și a mediului înconjurător.

Fenomene negative ale dezvoltării necontrolate industriale și agricole, precum poluarea excesivă, creșterea masivă a emisiilor de CO2 și de gaze cu efect de seră, înmulțirea efectelor climatice extreme, periculoase, cauzate de exploatarea excesivă, rapace a resurselor naturale, cu efecte negative și dăunătoare mediului și climei, implicit sănătății oamenilor, având ca principală cauză precara educație ecologică a decidenților și populației, au determinat, în ultimul timp, autoritățile europene să trateze cu maximă responsabilitate problematica „sănătății” dezvoltării viitoare a Europei (a lumii întregi), prin elaborarea, în decembrie 2019, a Pactului ecologic european sau a Pactului verde european (European Green Deal) și, în anul 2021, a obiectivelor Mecanismului European de Redresare și Reziliență, integrat în programele naționale ale celor 27 de țări membre UE, documente fără precedent în istoria de mai bine de șapte decenii a Uniunii Europene.

Pactul ecologic european propune un răspuns la aceste provocări, prin care Uniunea Europeană prezintă o nouă strategie de creștere, care are drept scop „transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor naturale neregenerabile, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utiliza- rea necontrolată a resurselor naturale”.

Acest pact urmărește „să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii Europene, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu. În același timp, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii, punând oamenii pe primul plan”.

Întrucât Pactul va genera schimbări economice și sociale importante, participarea activă, conștientă a cetățenilor, prin educația acestora cu prioritate în domeniul ecologic, este condiția sine qua non a reușitei. Toate aceste activități au ca obiectiv fundamental sănătatea și bunăstarea cetățenilor europeni.

Obiectivele Pactului verde european schimbă fundamental relația mediu – (bio) economie, un loc aparte fiind ocupat de redefinirea funcțiilor și rolului pădurilor și de ameliorarea gradului de acoperire verde a teritoriului, în special cel urban, ca factori determinanți ai reducerii emisiilor de CO2 și a altor gaze cu efect de seră, ai atenuării schimbărilor climatice și îmbunătățirea calității mediului.

Parlamentul și Consiliul European, din 12 februarie 2021, au instituit mecanismul european de redresare și reziliență (MERR), prin care se urmărește furnizarea unui sprijin financiar semnificativ și eficace, menit să accelereze implementarea de reforme sustenabile și a investițiilor publice necesare acestora, în toate țările Uniunii Europene. Mecanismul este un instrument special conceput pentru a aborda efectele și consecințele negative ale crizei provocate de COVID-19 în țările Uniunii Europene, prin utilizarea instrumentelor și programelor de dezvoltare sustenabilă bazate, în primul rând, pe Pactul Ecologic European.

Tranziția verde trebuie să fie sprijinită prin reforme și investiții în tehnologii și capacități verzi, inclusiv în biodiversitate, eficiență energetică, renovare a clădirilor și economie circulară, contribuind, în același timp, la implementarea obiectivelor Uniunii privind clima, creșterea sustenabilă, prin crearea de locuri de muncă și prin menținerea securității energetice.

Mecanismul european de redresare și reziliență se structurează pe șase piloni:

  1. Tranziția verde.
  2. Transformarea digitală.
  3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favo- rabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice.
  4. Coeziune socială și teritorială.
  5. Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională, în scopul creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză.
  6. Politici educaționale și de competențe

pentru generația următoare de copii și tineret.

În cazul de față, proiectul timișorean Pădu- rea verde – pădure parc vizează tocmai tranziția verde a orașului prin sporirea suprafeței verzi, a biodiversității, destinată educației ecolo- gice a tinerei generații și a sănătății populației orașului.

Reacția municipalităților la cerințele Pactului ecologic european și al Planului Național de redresare și reziliență (PNRR)

În vederea aderării responsabile la Pactul Național de redresare și reziliență, multe orașe europene, inclusiv din România, au declanșat proiecte prin care să se circumscrie obiectivelor acestor programe europene. La noi în țară, din acest punct de vedere, spre exemplificare, administrația locală a Clujului este cea mai activă, reacționând, deja, rapid și inteligent, prin inițierea unui proiect concret „Clujul verde”1, care își propune, printre altele, plantarea de la zero a unei păduri de circa 50–100 ha (pe dealul Cetățuia, pare-se), deoarece acest mare oraș transilvănean nu are niciun metru pătrat de pădure naturală.

Ce s-a întâmplat, din acest punct de vedere, până acum, la noi, în Timișoara? De unde să pornim sau ce ar trebui să promovăm pentru aderarea conștientă și neîntârziată la Pactul ecologic european al Uniunii Europene?

În mod concret, ne vom referi la modul în care a fost folosită până în prezent zestrea natu- rală cea mai importantă a Timișoarei Pădurea verde și ce propune Filiala Timișoara a Acade- miei Române în vederea utilizării acesteia, având ca obiectiv principal educația ecologică a cetățenilor, în principal a tinerilor, pentru spo- rirea contribuției acesteia la ameliorarea stării de sănătate a timișorenilor, utilizând elemente ale Mecanismului de redresare și reziliență al Uniunii Europene, respectiv sursele de finanțare ale Planului Național de redresare și reziliență.

Pădurea verde apare documentar pentru prima dată în anii 1723–1725, în harta întocmită de Claudii Mercy și, mai apoi, în harta italianu- lui Fracesco Griselini, în anul 1776, din care des- prindem faptul că în această zonă a existat o pădure (în cea mai mare parte, plantată) mult mai extinsă, cu funcțiune principală cinegetică și de „plămân” verde al Timișoarei.

Suprafața actuală a arealului pădurii este de 666 ha, dintre care 562 ha pădure compactă. Conform celui mai recent amenajament silvic (2018), în conformitate cu prevederile Codului silvic (art. 25), Pădurea verde a fost încadrată integral în grupa I cu două categorii funcționale A4 – păduri parc și de recreere (549 ha) și pădure pentru producere de semințe forestiere (13 ha). Diferența de suprafață de 102 ha (până la 666 ha) reprezintă construcții silvice, anexe, drumuri, alei, poieni, goluri etc. Din suprafața totală a pădurii, 571 ha se află în proprietatea Timișoarei.

Ce trebuie să întreprindă Primăria Timișoara pentru ca Pădurea Verde să devină pădure-parc a Timișoarei?

Conform prevederilor ultimei variante a Codului silvic (art. 5 din legea 197/2020), în cadrul celor 14 principii de gestionare durabilă a pădurilor, este prevăzut și principiul „promovarea și protecția rolului sanogen, educativ, turistic, sportiv și recreativ al pădurii și accesibilității ei în asemenea scopuri pentru populație”. Art 87 (1,3) al Codului silvic prevede, în cazul pădurilor cu destinație, „parcuri recreative, parcuri tematice și/sau educaționale” (cazul Pădurii verzi), „posibilitatea de a fi scoase definitiv din fondul forestier național”.

Codul silvic, în Anexa 1, prevede, în mod expres, amenajările permise de executat în pădurile parc:

  1. a) alei realizate din materiale ecologice, cu lățimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete;
  2. b) bănci;
  3. c) iluminat;
  4. d) puncte de informare;
  5. e) toalete ecologice;
  6. f) construcții provizorii din lemn cu suprafața construită de maximum 15 mp.

În parcul recreativ/tematic/educațional se pot executa amenajări cu caracter permanent sau nepermanent, în scopul desfășurării activităților recreative, cu sau fără defrișarea vegetației fores- tiere, de tipul:

  1. a) pergole și/sau locuri de joacă pentru copii;
  2. b) aventura parc sau instalații pentru cățărare sau inițiere în alpinism;
  3. c) terenuri pentru paintball;
  4. d) piste pentru biciclete și alte infrastructuri specifice sau favorabile circulației bicicletelor, precum și, după caz, poteci de pământ pentru deplasare pedestră și alergare și, separat, pentru ciclism și pentru deplasare ecvestră, piste pentru alergare, piste pentru deplasare pe dispozitive cu role, punți, pasarele și podețe aferente acestor căi de comunicație;
  5. e) acțiunile tematice și educaționale.

Parcurile recreative/tematice/educaționale se constituie, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, la solicitarea proprietarului/administratorului, în caz concret, Primăria Timișoara, în baza unor studii de specialitate realizate pentru pădurile cu funcții de recreere, zonate corespunzător prin amenajamentul silvic.

Pentru accentuarea caracterului educativ, ecologic, în mod deosebit pentru tineret (elevi, studenți), copacii trebuie etichetați cu tăblițe care să cuprindă denumirea populară și științifică a speciei, vârsta copacilor, rolul și utilitatea, modul de recoltare etc. De asemenea, pentru desfășurarea activităților practice din domeniul disciplinelor botanică, biologie, ecologie, protecția mediului etc., se poate realiza, într-un luminiș al pădurii, un amfiteatru construit din lemn, în care pot să aibă loc și alte activități educative cu elevii și studenții, dar și cu un public mai extins (conferințe, dezbateri, seminarii etc.).

Managementul parcului, dotările tehnice ale amenajării, utilitățile auxiliare funcționării (intrări, circuite, parcări exterioare, cărări, alei, piste, împrejmuiri etc.), condițiile și orarul de acces, eventuale taxe pentru anumite categorii de public și activități etc. trebuie prevăzute în regulamentul pădurii-parc.

Proiectul Pădurea verde – pădure parc a Timișoarei

Având în vedere cele prezentate anterior cu referire la aplicarea Pactului Ecologic (verde) European și a Planului Național de Redresare și Reziliență, permisivitățile actuale ale Codului silvic românesc, dar și nevoia de ameliorare a calității mediului urban, de educație ecologică și de recreere a timișorenilor, inițiatorii și susținătorii acestui demers, respectiv Filiala Timișoara a Academiei Române prin Centrul de Cercetări pentru Dezvoltare Rurală Durabilă a României, la care au aderat universitățile timișorene și Inspectoratul Școlar Județean din Timiș, consideră că Primăria și Consiliul Municipal Timișoara au o mare oportunitate pentru îndeplinirea acestor cerințe ale locuitorilor Timișoarei, prin introducerea și realizarea, cu prioritate, a proiectului Pădurea verde – pădure parc a Timișoarei.

Comentarii

comentarii