Atitudinile de tip securistic, mai ales în Timişoara, unde parcă doar ieri a fost Revoluţia din Decembrie 1989, nu pot fi trecute cu vederea. Chiar nu! Nici măcar în glumă. Una dintre cele mai bune, totuşi, le aparţine inspiraţilor creatori de mesaje ai Grupului Radio Erevan, care au reuşit să o identifice pe o individă, pe numele său Ana Munteanu, membră în Consiliul Local Timişoara, din partea USR, cu Ana Pauker, una dintre cele mai sinistre figuri ale dominaţiei sovieto – comuniste, intrată în România pe tancurile sovietice, să aducă comunismul. Şi Ana Munteanu a intrat în Timişoara cu susţinere, nu pe un tanc, ci cu sprijinul domnului Ioan Ardeal Ieremia (PSD), care a crezut, poate, că face un bine Teatrului Naţional Timişoara. Cumva, a făcut, doar că piesa pe care o joacă această persoană este de proastă calitate. Ceea ce a făcut, se ştie. A intrat cu Jandarmeria în Hotelul Del Corso, provocând (faptă condamnată de Codul Penal), prin trimiterea unor ”agenţi sarmani”, pe post de cazaţi în hotel, o comandă la masă (hotelul având legalitatea de a-şi servi clienţii hotelului). Abuzul a fost demascat. Atitudinea securistică a ”Anei Pauker” a fost dezvoltată împotriva patronului hotelului, a domnului DAN DINU, cel care a adus prin sport, mai exact, prin rugby, peste 10 medalii importante Timişoarei, după 2011, dar soarta echipei a fost decisă ulterior de Nicolae Robu, adică scoasă din activitate. Domnul Dan Dinu, despre care cică ”activista” a spus că îşi petrece timpul în Africa, cu o ură proletară, tipică anilor de început ai comunismului, este de fapt unul dintre cei mai importanţi donatori ai Spitalului ”Victor Babeş”, unde sunt trataţi bolnavii de COVID 19, spitalul fiind sub umbrela Primăriei Timişoara. Sper că dacă această Ana Pauker nu demisionează din USR, pe care l-a dat de pământ cu multe procente în minus, în ultimele zile, atunci primarul Dominic Fritz îi va cere demisia. Un astfel de circ public este destinat prăpădului de imagine. Îi putem spune aşa!
Aş vrea să cred că niciodată o Ana oarecare, din Timişoara sau Banat (ea fiind din București), cu simţ civic, nu ar fi acţionat ca un buldozer. Dorea să arate ceva din disfuncţionalităţile supuse rigorilor legii? Dorea să ia atitudine? Perfect. Nu trebuia să sune la … Prefect! Un prefect nu este perfect! Suna la Jandarmerie, se identifica, lăsa instituţia statului să-şi facă datoria. Dar nu, nu i-a ajuns! A verificat dacă Jandarmeria face ce trebuie. Păi, cred că face, mai întâi pentru că nu trebuie să se implice în politică. Şi, la Timişoara, chiar se pot observa distanţările. Timişoara rămâne aşa cum o ştim.
Am văzut-o pe ”sărmana Ana”, dar nu pe cea din superba doină, ”Ana, zorile se lasă”, ci pe una destul de labilă emoţional, pe o înregistrare trimisă colegilor din USR, dar evacuată apoi publicului, cum plângea, umilă, că poate a făcut o gafă, că a vrut să fie bine (să nu fie rău) şi umezindu-şi faţa cu mâna, după ce aceasta a ”mângâiat” nasul, ca într-un film despre dezastre sociale.
Tabloul complet îl vom avea după ce domnul Dan Dinu va face toate demersurile în justiţie, ca sa-şi apere imaginea.
Nu cred că este cazul să subliniez că nu fac parte din categoria celor care susţin încălcarea normelor şi a legislaţiei privind combaterea pandemiei. Dar nici nu aş putea agrea acum, în mileniul trei, aceste tehnici de devoalare a posibilelor încălcări, prin provocare. Aşa făcea Securitatea! Aşa executa! Găsea omul slab, îl planta lângă un ”suspect”, îi făcea să se împrietenească, apoi omul pus de Securitate strângea probe, că doar nu erau aparate de înregistrat şi telefoane mobile, ca acum, când fiecare se crede sau jurnalist sau Agentul 007, cică, în slujba patriei.
Iată ce-i scrie domnul Dan Dinu lui Dominic Fritz, pe facebook: ”Dragă Dominic, la alegerile din toamna anului trecut, te-am votat cu doua mâini şi plin de speranţă că în mica noastră urbe se va schimba ceva. Te-am votat pentru că erai neamţ şi eu am crescut într-o familie de nemţi ca să învăţ limba germană. La ei în casă am învăţat ce înseamnă disciplina, seriozitatea, dar mai ales bunul simţ. Din păcate, în perioada în care te-ai instalat în fotoliul PMP, nu s-a observat mare lucru, adică aş zice nimic. Credeam că vei veni cu o echipă, o echipă pe care nu o ai!….. Echipa trebuie să aibă un lider. Cu siguranţă, acel lider nu eşti tu … În viaţă, oamenii care caută scuze sunt pierzătorii. Cei care caută şi găsesc soluţii sunt oamenii respectaţi.” Textul este, desigur, mai lung, dar am ales acele fraze care reprezintă mai degrabă revoltă lui Dan Dinu, un om care a dobândit pentru Timişoara un palmares important. A participat la campania de imagine a Timişoarei, din tot sufletul său. Timişorenii autentici ştiu asta.
Dacă Ana Munteanu, supranumită Pauker, nu a demisionat încă, dacă nu va demisiona sau dacă nu i se va cere acest lucru, atunci, voi asista, alături de alţi timişoreni, la zilele triste ce vor urma … ”Cine are minte sp socoteascp, Cine ar urechi să audă, Cine are ochi să vadă”. Aşa zice Biblia noastră Sfântă … Dar ce contează? Unii nici nu au pus mâna pe ea, la jurământul de credinţă pentru Timişoara!
