Primăria Timișoara pregătește un nou regulament, care va stabili clar modul în care fostele zone industriale din oraș vor putea fi transformate în zone urbane. Regulamentul, prin condițiile restrictive prevăzute, ar descuraja pe oricine ar vrea să construiască ceva pe vreun teren cu destinație industrială, definită intenționat confuz în proiect, și ar duce implicit la blocarea oricăror proiecte imobiliare sau comerciale din oraș.
Proiectul de hotărâre și anexele sale au fost publicate pe site-ul Primăriei Timișoara pe 18 octombrie 2024 și ar urma să fie supuse la vot în ultima ședință a actualului consiliu local, care va avea loc fie vineri, 25 octombrie sau cel târziu marți, 29 octombrie. Prevederile au creat îngrijorare în mediul de afaceri și în cel al micilor întreprinzători care dețin terenuri industriale, de diferite mărimi. Mai mulți avocați și juriști spun că intenția celor de la Primăria Timișoara, cuprinde mai multe clauze abuzive, care ar încălca dreptul la proprietatea privată, pe care administrația le-a denumit “negocieri”. În realitate, aceste negocieri sunt niște condiționări pe care primăria vrea să le impună investitorilor privați. Dinspre mediul de afaceri a venit o reacție fermă: fie nu se va mai construi nimic, blocându-se practic dezvoltarea orașului, fie viitoarea hotărâre va fi atacată în instanță, ceea ce va duce la posibile blocaje administrative.
Administrația Fritz a lansat acest proiect după ce s-a asigurat că noul Plan Urbanistic General a fost aprobat, pentru ca mai apoi să îi poată obliga pe proprietarii de terenuri industriale care vor să dezvolte un proiect privat, să cedeze primăriei o parte din terenul propriu, să construiască pe cheltuiala lor un edificiu sau obiectiv de interes public, să asigure și banii pentru garanția de bună execuție.
Proiectul prevede că de abia după ce investitorul privat termină construcția de interes public, pe bani săi și pe terenul său și le trece în proprietatea Municipiului Timișoara, iar aceasta le recepționează și le preia, el poate să își depună la primărie propriul proiect pentru a obține avizele și autorizațiile necesare să construiască ceea ce el dorește.
Astfel, un investitor privat nu poate construi nimic pe proprietatea sa industrială decât după ce cedează o bucată de teren către primărie și construiește din banii săi tot pentru aceeași primărie un obiectiv de interes public pe respectiva bucată de teren pe care o cedează. De abia după ce termină construcția dorită de municipalitate, iar primăria este mulțumită și recepționează clădirea pentru care nu pune la dispoziție nici bani și nici teren, poate să își depună propriul proiect de investiții și să aplice pentru procedurile de avizare și autorizare.
Administrația Fritz a denumit acest atentat la mediul privat “Procedură de Restructurare Urbană”. Pentru a funcționa este nevoie să se înființeze și o comisie, Comisia de Negociere pentru Restructurare Urbană (C.N.R.U.) a Municipiului Timișoara. C.N.R.U. va fi constituită din specialiști tehnici, economici, juridici etc. care fac parte din cadrul aparatului de specialitate al primarului, adică la ordinul acestuia. Conform anexelor la proiect, comisia este compusă din 4 membri titulari și un președinte, numiți prin dispoziție de Primar.
Aparent comisia ar trebui să negocieze suprafețe și natura construcțiilor cu investitorul, dar din cuprinsul procedurii și din regulamentul noii comisii reiese că nu se negociază nimic, ci pune investitorului condițiile restrictive mai sus amintite, pentru a-i da avizele legale ca să poată să construiască și să își exploateze terenul industrial pe care îl are în proprietatea sa privată. Conform anexelor proiectului, definiția de teren industrial este vagă și exhaustivă și poate cuprinde aproape orice proprietate imobiliară.
“C.N.R.U. sprijină Instituția Arhitectului Șef și se organizează la nivelul Municipiului Timișoara cu scopul negocierii condițiilor-cadru de restructurare urbană între Consiliul Local al Municipiului Timișoara și proprietari/asocieri de proprietari, ale căror terenuri fac parte din zonele de restructurare prevăzute în Planul Urbanistic General Municipiul Timișoara, aprobat prin HCL nr. 457/17.10.2023, respectiv al îmbunătățirii procesului privind dezvoltarea spațială durabilă a municipiului, după cum urmează:
- a) RiLc // Restructurarea zonelor cu caracter industrial – Locuințe colective;
- b) RiLiu // Restructurarea zonelor cu caracter industrial – zonă de locuinţe individuale cu regim redus de înălţime cu caracter urban;
- c) RiEt // Restructurarea zonelor cu caracter industrial – zonă de activităţi economice cu caracter terţiar;
- d) RiM // Restructurarea zonelor cu caracter industrial – zonă mixtă;
- e) RiM _C // Restructurarea zonelor cu caracter industrial, centrale – zonă mixtă;
- f) ZCP RiM // Zonă construită protejată, Restructurarea zonelor cu caracter industrial – zonă mixtă g) ZCP RiM_C // Zonă construită protejată, Restructurarea zonelor cu caracter industrial, centrale – zonă mixtă”, se arată în anexa 1 a proiectului de hotărâre de CL. Cu alte cuvinte, cum orice fel de teren, indiferent de destinație.
După publicarea proiectului de hotărâre a venit o reacția dură de la marea majoritate a dezvoltatorilor imobiliari și a proprietarilor de terenuri, mai mari sau mai mici.
“Cu toții cedăm administrației drumurile de acces acolo unde avem parcele sau terenuri și le cedăm, conform legii, cu toate utilitățile instalate. Mi se pare însă abuziv și aberant să îmi condiționezi proiectele, obligându-mă să îți dau teren gratuit, să îți construiesc ce vrei tu, primărie, din banii mei, să pun tot eu banii de garanție de bună execuție și la final să strâmbi din nas că nu îți convine cum am făcut lucrarea publică. Din banii mei”, spune unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din Timișoara.
“O astfel de situație nu poate duce decât la un blocaj. Fie investitorul va renunța să facă orice fel de proiect, în condițiile în care toți termenii sunt neclari iar negocierea o fac oamenii primarului din comisie, fie se va ajunge la procese în instanță, care pot dura ani de zile. Ceea ce ar însemna stagnare economică, pentru că nu vorbim doar de cineva care își pune gazon, ci de antreprenori care vând locuințe, construiesc fabrici și creează locuri de muncă, fac săli de sport sau bazine de înot și aquapark-uri și orice alte investiții care aduc plus valoare, impulsionează și piața construcțiilor, plus că generează și locuri de muncă pe termen lung. O astfel de hotărâre ar duce orașul înapoi cu 30 de ani”, a declarat Mihai Pivniceru, expert în dezvoltare urbană durabilă, la un cluster de urbanism din București.
În privința legalității proiectului, avocații și juriștii care au fost solicitați să își spună părerea au declarat unanim că se poate vorbi de la încălcarea Constituției, care prevede la articolul 44 că “(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privata este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”.
Avocații consultați au prezentat o serie de acte legislative românești și europene, de ale căror prevederi cei din Primăria Timișoara nu țin cont:
CODUL CIVIL
Art. 555
Conţinutul dreptului de proprietate privată
(1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
(2) În condiţiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalităţi şi dezmembrăminte, după caz.
Art. 556
Limitele exercitării dreptului de proprietate privată
(1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.
(2) Prin lege poate fi limitată exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
(3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitată şi prin voinţa proprietarului, cu excepţiile prevăzute de lege.
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
Art. 44 – Dreptul de proprietate privată
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
Art. 136 – Proprietatea
(1)Proprietatea este publica sau privata.
(2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.
C.D.F.E.U. (CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE)
Art. 17: Dreptul de proprietate
(1)Orice persoană are dreptul de a deţine în proprietate, de a folosi, de a dispune şi de a lăsa moştenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o cauză de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosinţa bunurilor poate fi reglementată prin lege în limitele impuse de interesul general.
(2)Proprietatea intelectuală este protejată.
PRIMUL PROTOCOL ADIȚIONAL LA C.E.D.O.
ART. 1
Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţă bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.
În acest moment, o suprafață de 530 de hectare, echivalentul a 6,5% din intravilanul Timișoarei, ocupată în prezent de foste zone industriale, este prevăzută în noul Plan Urbanistic General pentru a fi transformate în noi zone urbane. Administrația Fritz încearcă să forțeze nota prin inventarea Comisiei de Negociere pentru Restructurare Urbană și a Procedurii de Restructurare Urbană, deși niciuna dintre anexe nu prezintă temei legal sau detalii tehnice vizavi de criteriile după care i se va impune ce cote, suprafețe sau sume trebuie să dea investitorul din proprietatea sa privată, pentru ca ulterior să se poată dezvolta pe propriul teren, pe banii săi.
Proiectul de hotărâre de consiliu local poate fi consulat aici: Proiect HCL din 2024-10-18.
Comentarii
comentarii
