Adrian Orza a fost viceprimar al Timișoarei, timp de 12 ani, în perioada 2000 -2012, apoi două mandate, 2012 -2020, consilier local. El este absolvent al Facultății de Electrotehnică și al Facultății de Management, Industrie și Transporturi din cadrul Universității Politehnica Timișoara. Astfel, după 20 de ani de activitate în administrație, el a renunțat la tot și și-a construit două sere, împreună cu prietenii, din fonduri europene pe o suprafață de 12.600 de metri pătrați în comuna Șag, la 11 km de Timișoara. Aici, el va produce legume bio într-un sistem integrat unic în Timiș printr-un proiect în valoare de 2 milioane de euro. În plus, energia electrică necesară va fi produsă în sistem fotovoltaic. În 2021 a demarat prima producție de castraveți Fabio și Cornișon dar și roșii cherry și clasice.
150 de tone de roșii și 75 tone de castraveți
Serele vor produce pe sezon în sistem bio cel puțin 150 de tone de roșii și 75 tone de castraveți. Totul va fi în sistem integrat: producție (sere), procesare (fabrică) și distribuție (magazin propriu, dar și prin hypermarket). Proiectul mai cuprinde spații frigo, spațiu de sortare, de depozitare, cantină pentru muncitori, spații dministrative și filtre sanitare speciale pentru cei intră la procesare. Vor fi și 10 angajați, oameni din partea locului. Orza îi are asociați pe Nelu și Larisa, doi prieteni foarte buni, despre care spune cu emoție că îi consideră practic ca pe familia lui. Împreună, fiecare având rol bine definit în realizarea proiectului, fac echipa bună. ”E foarte important să se închidă cercul economic. De ce? Fiindcă noi cumpărăm legumele și fructele din Turcia, Olanda și Spania, produse pe care le găsim masiv în hypermarket-urile din Timiș și din întreaga țară. Practic, subvenționăm și sprijinim locurile de muncă din aceste țări. De ce să nu sprijinim prin actul nostru de cumpărare locurile din muncă din țara nostră? Atunci s-ar închide cercul economic și vom sprijini producătorii locali. Dacă ne aplecăm și spre zona bio, putem să mâncăm și mult mai sănătos. Toți vor avea de câștigat: lucrătorii, fermierii și cumpărătorii, dar și economia românească”, atenționează fostul viceprimar al Timișoarei. Jumatate din producția obținută în serele din Șag va fi transformată în produse finite: sos de bulion, zacuscă, sucuri, chiar dulceață de ardei iuți, toate bio, conform cerințelor Uniunii Europene. Inclusiv substanțele și ingredientele care vor fi folosite în procesul de producție vor fi certificate bio. Serele din Șag sunt monitorizate de o firmă din București, acreditata de U.E. Specialiștii acesteia verifică inclusiv tot ce se achiziționează și se utilizează în producerea legumelor, pentru ca să nu fie încălcate normele privind calitatea bio. Pământul pe care este construită sera a fost monitorizat timp de patru ani. Acolo nu s-a cultivat nimic în această perioadă, tocmai pentru ca terenul să se curețe de toate substanțe rămase, fiindcă pământul se află într-o zona agricolă.
Infernul birocrației fondurilor europene
Fostul viceprimar și-a dezvoltat pasiunea pentru lucratul pamântului cu mai mulți ani în urmă. A fost la început o forma de relaxare și apoi a devenit hobby. El s-a mutat la Șag, prin 2011, împreună cu familia. Acolo el a început să cultive roșii și ardei iuți, cu semințe adunate chiar din America de Sud de unde primea cele mai exotice și tari soiuri de ardei iuți, cum sunt Carolina Reaper sau Habanero. El reușea să strângă semințe și de la bătrânii din satele din Banat, cu sprijinul profesorului Șumalan de la USAMVB. Prietenii lui, viitorii asociați aveau niște solarii micuțe în curte și acolo el și-a format mâna, el fiind și co-organizator la mai multe concursuri de mâncat ardei iuți la Timișoara. Cum a ajuns să construiască două sere de producere a legumelor bio printr-un sistem integrat unic în Timiș? Într-o zi, Orza naviga pe google în cautare de asemenea surse și a descoperit că AFIR finanțează exact investiții de tip cerc închis în agricultură. El și asociații lui, Nelu și Larisa, visau la acest poiect la scară mare. Și-au facut planuri de viitor pe câțiva ani, după ce terminau de pus semințele în solariile din curte. Asa că după ce au descoperit sursa de finanțare, a doua zi, ei s-au prezentat la AFIR. Era începutul anului 2017. ”Astfel, am intrat în infernul birocrației din acest domeniu al fondurilor europene și mai ales al avizelor necesare unei investiții. Ca viceprimar am făcut parte din administrația care a adus primele fonduri europene în Timisoara, fapt ce m-a ajutat mult în experiența dobandită. Șansa nostră a fost că AFIR Timiș este un partener excelent, în frunte cu domnul director Iulian Bucătaru și cu toată echipa pe care o conduce. Mai vreau să atrag atenția că dincolo de bunăvoința angajaților de la AFIR, a instituțiilor de care te lovești în general când vine vorba de PUZ-uri, avize și diverse aprobări, procedurile sunt foarte complicate, de aceea durează mult. E foarte greu să poți atrage fonduri europene nu numai pentru primării sau alte instituții, ci și mai ales pentru persoanele fizice sau juridice. De aceea procedurile acestea extrem de greoaie trebuie modificate si îmbunatatite. În fond nu sunt tăblițele scrise în piatră de Dumnezeu pentru Moise.”, spune Orza.
Doi ani de birocrație
După doi ani de birocrație, în 2019, a fost semnat contractul de finanțare și a început construcția serelor la Șag, care a mai durat doi ani. Totuși, Orza putea opta între producerea de legume pe sistem hidroponic sau pe pământ în sistem bio. ”Eu am copilărit la țară pe malul Carașului și știu ce înseamnă gustul autentic, parfumat și dulce acrișor al roșiilor, dar și al tuturor legumelor și zarzavaturilor crescute pe pământul bănățean. În al doilea rând, noi am vrut să mâncăm de aici, din produsele pe care noi le obținem în seră, fiindcă am încredere în calitatea lor absolută. Nu vreau să fac un afront nimănui, dar un fermier care produce legume pe sistem hidroponic ne-a spus că el nu duce acasă la copii produsele obținute în serele lui”, mai spune Orza. În cele două sere de la Șag, totul este bio: de la turba pe care se cultivă răsadurile, până la semințe, tratamente și îngrășăminte. Tot ceea ce respiră și mișcă în seră este bio, certificat. Nu se folosesc tratamente chimice, dar nici nu sunt boli sau dăunători. Stropirile care se mai fac sunt tot cu substanțe naturale. De exemplu, se utilizează o soluție cu vanilie pentru atragerea bondarilor care fac polenizarea, bondari care sunt ținuți în seră și nu circulă în mediul înconjurător. De asemenea, se va aplica un îngrășământ cu găinaț provenit de la păsări crescute și hrănite bio. Semințele utilizate sunt aduse de la firmele specializate bio. Totul în seră este controlat computerizat: umiditatea, apa și hrana. Există o stație meteo care deschide copertinele serelor atunci când sistemul o cere și, atunci când este nevoie, începe irigarea plantelor. Acesta este doar un sprijin de infrastructură, pentru ca totul să decurgă foarte bine, fiindcă planta crește bio și nu necesită nimic în plus, dar are nevoie de un anumit ajutor, privind condițiile climatice. Toate trebuie optimizate și monitorizate cu exactitate pentru a da rezultate bune.
Proaspete de la Noi!
Din valoarea proiectului de 2 milioane de euro, 90% sunt fonduri nerambursabile de la UE și 10% autofinanțare, pentru care s-au făcut împrumuturi din bancă. Orza atenționează: ”Aici e o altă discuție fierbinte. Foarte multe bănci nu vor să îi sprijine pe fermieri și să le acorde aceste împrumuturi foarte necesare. Cred că nu e vina băncilor, ci a statului român, a guvernului, că nu discută cu băncile să găsească o soluție pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli și să se garanteze fondurile de finanțare. Băncile sunt foarte reticențe la a acorda fonduri, mai ales dacă vii cu o firmă nouă.”. Astfel, cei 12.600 de metri pătrați au fost împărțiți în două sere, una de 5.000 de metri și cealaltă de 7.000 metri pătrați. Doi ani au durat pregătirea documentația și doi ani construcția. Toată structura metalică este produsă în Spania de o firmă specializată pe asemenea construcții, iar instalațiile de irigat, încălzit și ventilat sunt produse în Olanda, țări care au o lungă experiență în creșterea legumelor în spații protejate. Piața de desfacere va fi prin propriile magazine, dar o atenție deosebită va fi acordată relației cu hypermarketurile, unde cetățenii merg și își facă aprovizionarea, dat fiind că vor exista cantități mari de produse obținute în cele două sere. Deja există o colaborare începută cu Profi, prin proiectul ”Proaspete de la Noi!”, prin care sunt promovate și valorificate produsele producătorilor locali, despre care Orza spune doar vorbe frumoase. „ Am gasit imediat deschidere la cei de la Profi. Au fost foarte…profi!. Anul 2021 înseamnă prima producție. E un an de antrenament și pentru noi și deja începem să culegem roadele muncii. Pe primul loc vrem să punem gustul și calitatea, apoi producția și nu folosim niciun erbicid sau alte azotate. Se utilizează numai substanțe bio acreditate. De asemenea, noi nu vom produce pe timpul iernii, fiindcă Dumnezeu a lăsat ca omul să consume plante, legume și fructe de sezon. E un fapt ce denotă o profundă înțelepciune a naturii. Dumnezeu a lăsat să mănânci roșii proaspete vara sau toamna, nu iarna”, a concluzionat fostul viceprimar al Timișoarei. Amintim că pentru prima dată în România, Orza a reușit să implementeze un sistem modern prin care cetățenii își puteau plăti taxele online. Se întâmpla în Primăria Timișoara în urmă cu mai mult de 10 ani. Acum, Primăria Șag, aflată într-un amplu proces de modernizare al comunei l-a cooptat în echipa de conducere, datorită experienței sale foarte mari în administrație.
