În județul Arad, temperaturile extreme zilnice de peste 40 de grade au provocat dezastre așa de mari în culturi, până în dată de 9 iulie, încât și autoritățile agricole județene sunt îngrozite.
”41 – 42 de grade la orele amiezii nu am mai întâlnit”
Ioan Martin, directorul Direcției Județene Agricole Arad, a mărturisit că în întreagă lui activitate de agronom nu a mai întâlnit așa distrugeri. “Asemenea calamități nu am mai văzut. Au mai fost ceva prin 2000, dar nu la această intensitate. Atunci, am făcut 3,5 tone jumate la porumb. Îmi aduc aminte. De când sunt eu în acest județ, nu am mai văzut așa dezastru în agricultură și m- am născut în Arad. E pericol mare, domnule! 41 – 42 de grade la orele amiezii nu am mai întâlnit. Problema e simplă: nu avem apă nu avem nimic. Punct și suntem la început”. În Arad, există două stații de pompare reabilitate, dar sunt inutile. De ce? Nu există apă în Mureș.
Nivelul este așa de scăzut, încât pompele nu au ce să tragă. Debitul a prea mic. Degeaba ai sistemul, dacă nu ai apă în râuri, dacă nu plouă. De asemenea, o parte din canale sunt curățate, iar sistemul e funcțional, dar nu e apă. Până în 1989, erau irigate 40.000 de ha în agricultură din Arad. În județ nu se punea problema apei, dimpotrivă, era prea multă de multe ori. “Ne ocupăm de desecări. Aveam excedent de apă, mai ales primăvară. Apă rămânea pe câmp și compromitea culturile. De aceea sistemul de desecări funcționa foarte bine. Acuma, s-a întors situația. Nu avem apă nici iarnă, nici primăvară. Ai spune că forezi, dar câte foraje poți să faci să irigi câmpurile?”, se întreabă retoric șeful agriculturii din Arad.
”Poate să vină ploaia și cu 100 litri, degeaba!”
Din cele aproape 92.000 de ha cu cereale – grâu, ovăz, secară și triticale – era recoltată jumătate din suprafață, în 9 iulie, cu o producție medie de 4.500 kg pe ha, cu unele excepții de 7.000 – 8.000 kg la ha, dar producția tot este mai mică cu 20%, decât în 2022. Răpită de ulei de pe cele aproape 27.000 ha era recoltată pe jumătate cu o producție de 3.000 kg la ha. Și aici e tot mai mică decât anul trecut, dar e o producție bună, având în vedere condițiile meteo extrem de dificile din acest an.
”Dat fiind că și prețul este aproape dublu față de 2022, fermierii se pot salva. De fapt, la unele culturi e aproape dublu. Bineînțeles că, ținând cont de valoarea îngrășămintelor care e chiar de trei ori mai mare și a motorinei, este clar că fermierii mai au și dificultăți. Oricum sunt producători care au fost prevăzători și și- au făcut depozit de îngrășăminte, înainte că acestea să se scumpească”, a explicat Martin.
Porumbul este semănat pe aproape 100.000 de ha în Arad și aici va fi cea mai mare problema dacă nu va plouă, iar fermierii se așteaptă la un dezastru complet. DJA Arad și-a trimis deja echipele pe teren pentru a constată calamitățile provocate de seceta, în culturile de porumb, floarea soarelui și soia, la solicitarea fermierilor. Procentele de compromitere a culturii se ridică de 70 – 90%, în dată de 9 iulie, dar dacă nu va plouă în câteva zile, totul va fi pierdut.
“Am fost pe teren și am văzut lanuri de porumb care sunt distruse în totalitate, uscate, și de soia fără nicio păstaie. Poate să vină ploaia și cu 100 litri, degeaba. Degeaba! Floarea soarelui rezistă încă, dar dacă va continuă să nu primească apă, o pierdem și pe floare”, atenționează Martin. Pentru că situația să fie și mai gravă, nici plantele furajere, cum este lucerna, nu s-au dezvoltat. E o penurie mare de furaje pentru animale. Producția e mult diminuată. Nu a mai crescut lucerna. Rămânând la talie mică, și producția e mai redusă.
Care este procedura pentru constatarea calamităților?
Fermierul anunță la primăria din localitate situația, iar echipele alcătuite din inspectori de la DAJ, APIA și un reprezentant local, plus fermierul, merg pe teren și constată paguba. Apoi se întocmește actul constatator și este trimis la București la MADR. Ministerul dispune, dacă sunt bani, să oferă despăgubiri.
