„O inițiativă legislativă parlamentară impune o taxă cuprinsă între 10 şi 100 de euro pe an pentru cele aproximativ 1,2 milioane de firme şi pfa-uri din România plătibilă în contul C.C.I.R.
Aşa, Camera de Comerț a României ar strânge aprox. 22 de milioane de euro anual , bani care se zice că vor fi folosiţi pentru «regândirea rolului Camerei şi pentru a-i da forţă pentru a desfăşura activităţi de diplomaţie economică şi de reprezentativitate a mediului de afaceri», aşa cum se întâmplă prin alte ţări, spun iniţiatorii.
Vorba aia: Trai nineaca!
Ca unul dintre cei cinci, care în Ianuarie 1990 a făcut parte din grupul care a avut inițiativa de a înființa prima Cameră de Comerț locală din Romania – unde in prezent sunt «Membru de Onoare» – spun că «taxa» asta e doar colacul de salvare financiară pentru «competenții» care au cârmuit Camera de Comerț si Industrie a României.
Dacă taxa asta s-ar regionaliza – cuantumul ei fără să fie administrat de către C.C.I.R., iar banii ar merge doar la Camerele de Comerț județene, aş fi de acord – dar nu oricum, ci contra unor facilități fiscale sau înlesniri aplicabile pe plan local firmelor taxate.
Suntem după o mare criză care a afectat profund industria, agricultura si serviciile şi ne zbatem în continuare într-o a doua criză, care pare să se acutizeze pe zi ce trece!
Cel mai mult au de suferit întreprinderile mici si mijlocii, firme ai căror acționari, chiar si salariați, formează clasa de mijloc a României, o clasă din ce în ce mai vulnerabilă.
Deci, în contextul actual, o asemenea taxă care ar putea activa Camerele de Comerț locale, care să ofere servicii reale şi măsurabile firmelor, ar fi acceptabila, însă doar – repet -condiționata de facilități reale pentru cotizanți”.
Comentarii
comentarii
