Anca Dragu, președintele Senatului României, a fost duminică în vizită la Timișoara, după ce în ultimele trei zile a vizitat și alte municipii. În Banat, aceasta a fost însoțită de Sergiu Hossu, șeful Cancelariei Primului Ministru, și Oana Ursache, secretar de stat în Departamentul Românilor de Pretutindeni. Oficialii au vizitat „camera cu fluturi” amenajată pentru audierea minorilor la Judecătoria Timișoara, mai apoi au fost la centrul de vaccinare de la ISHO, pentru ca pe final de vizită să se întâlnească și cu reprezentanții autorităților locale și județene. Într-o pauză, primarul Fritz i-a prezentat Ancăi Dragu potențialul orașului… la o înghețată cu specific italienesc în Piața Unirii.
Despre inițiativa de la judecătorie, Dragu a spus că se pliază pe planurile sale. Camera, amenajată din resursele proprii ale judecătorilor, grefierilor și celorlalți angajați ai instanțelor timișorene, ar urma să fie un spațiu mult mai primitor pentru audierea minorilor. „Săptămânal, sunt circa zece copii care merg la audieri la Timișoara. Vreau să mă asigur că locul copiilor nu este în sala de judecată. Audierile minorilor trebuie să țină cont de foarte multe amănunte, să nu îi supunem unui stres emoțional suplimentar celui pe care îl au deja știu că ajung la audieri”, a declarat președinta Senatului.
Anca Dragu a mai lăudat felul în care funcționează centrul de vaccinare de la ISHO. În opinia acesteia, la modul general, felul în care Timișoara și Timișul au gestionat pandemia, inclusiv campania de vaccinare, este de lăudat. În aceeași idee, Gabriel Hossu a completat: „Ce am văzut la Timișoara? Pentru revenirea la normalitate, comunicarea între instituții a dat roade. Nu de mult ați fost în scenariu roșu, astăzi sunteți pe verde. Sunteți un exemplu și pentru alte comunități”, a spus și șeful de cancelarie al primului-ministru. Oana Ursache, pe de altă parte, a promis că va fi amenajat un centru de vaccinare la Vama Nădlac, înainte de intrarea în țară, pentru ca și românii din diaspora să se poată vaccina și întoarce în țara unde lucrează, fără a intra în carantină în România.
Mai interesante, poate, au fost discuțiile purtate cu Fritz. Temă principală de discuție a fost proiectul TM2023. „Sunt cele două OUG-uri. Una dintre ele, prin care s-a stabilit ca Timișoara să primească titlul, care a fost aprobat prin Legea 198/2019, trebuie actualizat și ajungă în Parlament. Poate fi modificat inclusiv în Parlament. Aș vrea să mă asigur că aceste două legi, în special 51/1998 (cea care reglementează finanțările pentru cultură – n.r.) asigură cadrul de finanțare ferm, predictibil, clar pentru toată lumea. E fost complicat să lucrezi cu banul public, unii funcționari dau înapoi. În general, în aceste legi apar neclarități. Trebuie să fie clar felul în care se folosesc la comun fonduri private și publice. Ar trebui să atragem, poate, mai multe fonduri private”, a declarat Dragu.
Un pas important luat pentru susținerea programului ar fi aprobarea unor finanțări multianuale, astfel încât autoritățile locale să știe pe ce bani se pot baza pentru susținerea programului cultural. „Pe lângă aspectele tehnice, am discutat și despre un lucru absolut crucial, și anume deblocarea finanțării multianuale, care presupune o modificare legislativă și care ne va permite să angajăm încă din acest an anumite evenimente care vor marca anul în care Timișoara va deține titlul de Capitală Culturală Europeană”, a explicat și Fritz.
Pe de altă parte, cu reprezentanții Consiliului Județean Timiș, s-a discutat despre revitalizarea zonei Bastionului. „Este un punct care ar trebui să fie în top 3 atracții pentru petrecerea timpului liber de către timișoreni. Peste două treimi din teren este în proprietatea Consiliului Județean, iar o treime este la primărie. Vrem să armonizăm viziunea, astfel încât să îl facem o zonă de atractivitate, o zonă pentru Horeca”, a declarat Alexandru Proteasa, vicepreședintele liberal al Consiliului Județean Timiș. Mai multe detalii, a spus acesta, vor fi oferite luni, într-un eveniment dedicat acestei inițiative.
Tot cu reprezentanții CJT, Dragu a vorbit despre excedentul bugetar al instituției, care pe viitor ar putea fi folosit la cofinanțarea proiectelor pe fonduri europene în comunele timișene cu bugete reduse. Cu reprezentanții prefecturii, președinta Senatului ar fi discutat despre probleme de fond funciar și ar fi cerut sugestii referitoare la îmbunătățirea Codul Administrativ actual, aprobat cu doi ani în urmă.
