Criza invocată în aproape toate domeniile economice nu pare să fie atât de larg răspândită. Cel puţin asta indică faptul că unii investitori străini încă îşi îndreaptă atenţia şi fondurile spre Timişoara. Multe din investiţiile realizate în oraş nasc, însă, polemici şi nemulţumiri, mai ales atunci când vine vorba de construcţii noi, care ar putea afecta clădirile din preajmă sau aspectul zonei respective. Plenul Consiliului Local Timişoara, de la sfârşitul acestei luni, aduce în mapele consilierilor locali un proiect de hotărâre ce vizează oportunitatea construirii unui ansamblu hotelier în apropierea Gării de Nord.
Consilierilor municipali ai Timişoarei le revine ultimul cuvânt asupra Proiectului de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal “Construcţii pentru servicii – Hotel Novotel şi Etap”, B-dul. General Dragalina, nr. 20, Timişoara, documentaţie care a stârnit până acum numeroase nemulţumiri.
“Frumuseţea unui oraş constă în 1.000 de creatori, care au opinii diferite”
Anul trecut, investitorii se adresau Primăriei Timişoara, prezentând intenţia de a realiza investiţia în zona Iozefin, motivaţia alegerii locaţiei respective fiind mica distanţă faţă de gară şi autogară.
O dezbatere publică organizată în luna iulie a anului trecut a scos la iveală primele obiecţiuni ale unor timişoreni, legate de viitoarea investiţie, iar proiectul a fost respins pentru că, la acea dată, nu avea toate avizele necesare, conform spuselor lui Sorin Ciurariu, arhitectul-şef al Timişoarei.
Ulterior, investitorii au revenit cu documentaţia completată, la începutul acestei luni fiind organizată încă o dezbatere publică pe marginea oportunităţii construirii unui hotel cu opt nivele în una din zonele istorice ale oraşului.
Nemulţumiţii s-au înmulţit, aceştia acuzând mai multe aspecte legate de înălţarea unui hotel între clădirile istorice din zona Iozefin: faptul că o lucrare de aşa amploare ar afecta rezistenţa şi aşa diminuată a vechilor clădiri din zonă, ideea că noua construcţie ar urma să fie una modernă, în mare parte din sticlă şi metal, astfel că ar da “ca nuca-n perete”, dar şi problema regimului de înălţime, mult superior celui din zonă. Sorin Ciurariu, arhitectul-şef al Timişoarei, lămureşte parţial problemele ridicate de cele aproximativ 100 de persoane care se împotrivesc proiectului, nemulţumiţi ce au şi semnat reclamaţii referitoare la planul urbanistic.
Ciurariu explică faptul că investiţia, dacă va fi aprobată, se va desfăşura strict în limitele impuse de lege, fiind clar prevăzut că lucrările trebuie făcute de aşa manieră încât să nu afecteze clădirile învecinate.
Apoi, explică arhitectul-şef, în faza actuală, se votează strict oportunitatea construirii unui hotel în zonă şi parametrii urbanistici în care clădirea ar urma să se încadreze, urmând ca discuţiile legate de aspectul noii clădiri să aibă loc ulterior, în cazul în care proiectul de hotărâre privitor la PUZ ar trece.
În acest caz, legat de estetica noului hotel, cel mai greu va cântări opinia Comisiei de Monumente, explică Ciurariu. “Legat de aspect, o să am o părere când o să văd obiectul de arhitectură.
Arhitectura este o meserie subiectivă, în care decide creatorul, nu autorităţile.
Frumuseţea unui oraş constă în 1.000 de creatori, care au opinii diferite”, spune Sorin Ciurariu.
Cât despre regimul de înălţime, clădirea mai înaltă se va ridica într-un cvartal, şi nu la bulevard, urmând ca partea dinspre bdul. General Dragalina a investiţiei să păstreze regimul impus în zonă, aşa cum se arată şi în referatul proiectului de hotărâre: Regim maxim de înălţime – se vor respecta prevederile din Avizul CJT nr. 48/2009, avizul CTATU, şi anume ,,clădirea propusă în completarea frontului stradal va prelua înălţimea la cornişă a construcţiei de referinţă”.
“Să nu ne trezim cu încă un acvariu, în genul celui din Piaţa Operei”
Viceprimarul Sorin Grindeanu se arată încântat de intenţia unei investiţii în Timişoara, mai ales în această perioadă tulbure din punct de vedere economic, însă se declară sceptic legat de aspectele invocate şi de cei 100 de timişoreni care se opun proiectului.
“Trebuie să vedem în ce măsură lucrările ar afecta rezistenţa clădirilor din jur.
În plus, nu mi se pare că o construcţie de sticlă şi oţel cadrează într-o zonă istorică ce se doreşte a fi reabilitată. Să nu ne trezim cu încă un acvariu, în genul celui din Piaţa Operei”, spune Sorin Grindeanu. Cert este că ultimul cuvânt asupra PUZ-ului le rămâne consilierilor locali, urmând să vedem, la sfârşitul lunii, dacă vor exista discuţii aprinse pe marginea subiectului, sau proiectul va trece prin “maşinăria de vot”, fără ca cineva să clipească.
