Mai mult, cei din primăria de sticlă par să fi înțeles și că trebuie să respecte prevederile legale în materie de transparență decizională în administrație.
“Vă mulțumim pentru toate recomandările și opiniile transmise pe email și în cadrul dezbaterii publice din data de 1 noiembrie pentru îmbunătățirea proiectului de HCL din 2024-10-18 privind aprobarea PROCEDURII DE RESTRUCTURARE URBANĂ pentru terenuri ce necesită aplicarea prevederilor documentației Plan Urbanistic General Municipiul Timișoara și a Regulamentului Local de Urbanism aferent, aprobate prin HCL nr. 457/17.10.2023 și a REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE a Comisiei de Negociere pentru Restructurare Urbană (C.N.R.U.) a Municipiului Timișoara.
În urma dezbaterii din data de 1 noiembrie și a discuțiilor avute în cadrul acesteia cu toți cei direct afectați de această decizie publică, proiectul menționat mai sus a fost retras.
Vom anunța public, conform legislației în vigoare privind transparența decizională, emiterea unui nou proiect de hotărâre locală privind procedura de restructurare urbană. Acesta va parcurge toate etapele procedurii de transparență. Vom transmite anunțul și prin email către toți cei care și-au exprimat interesul față de acest subiect”, a transmis Direcția Relații Comunitare – Serviciul Guvernanță Participativă și Transparență din cadrul primăriei.
În propunerea inițială a Primăriei Timișoara, proiectul de HCL prevedea inventarea unei Comisii de Negociere pentru Restructurare Urbană și a unei Procedurii de Restructurare Urbană, în fapt, două lucruri care ar descuraja pe oricine ar vrea să construiască ceva pe vreun teren cu destinație industrială și ar duce implicit la blocarea oricăror proiecte imobiliare sau comerciale din oraș.
Comunitatea de afaceri, dar și juriști și avocați au considerat ca abuzive și chiar ilegale anumite prevederi, cum ar fi condiționarea impusă de noua comisie prin care de abia după ce investitorul privat termină construcția de interes public, pe bani săi și pe terenul său și le trece în proprietatea Municipiului Timișoara, iar aceasta le recepționează și le preia, investitorul poate să își depună la primărie propriul proiect pentru a obține avizele și autorizațiile necesare să construiască ceea ce el dorește.
Cei de la primărie au inventat și un Plan de acțiune pentru implementarea masterplanului, indiferent de propunerilor preliminare ale proprietarului terenului, membrii comisiei primarului decid obiectivele de utilitate publică necesare în zonă, cum ar fi trame stradale, rețele edilitare, obiective de utilitate publică (ex. școli, spații verzi, piețe, clinici/spitale etc.). Adică cam orice își dorește primăria pe terenul proprietarului de drept.
Vizavi de acest proiect s-au manifestat nemulțimiri în spațiul public, iar comunitatea de afaceri, Sindicatul Angajaților din Primăria Timișoara și „Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei” au solicitat o dezbatere publică. Aceasta a avut loc pe data de 1 noiembrie iar rezultatul a fost retragerea proiectului.
Mai mulți investitori au declarat că dacă nu se va ține cont de recomandările făcute vor iniția o nouă dezbatere publică, iar dacă hotărârea va fi totuși votată într-o formă care atentează la proprietatea privată, prin naționalizări mascate, vor apela la justiție.
Comentarii
comentarii
