Simona Neumann, directorul executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, îi dă o replică fostului ministru Gigel Ştirbu, în prezent preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.
Acesta declarase, joi, la Sibiu, că “niciun oraş din România nu este pregătit să fie Capitală Culturală Europeană”, nefiind făcute pregătiri, ci doar “declaraţii politice”.
Vezi și: „Niciun oraş din România nu este pregătit să fie Capitală Culturală Europeană”
Fostul ministru a inclus şi Timişoara pe lista oraşelor în care se vorbeşte mult şi nu se face nimic. Simona Neumann îl contrazice pe Gigel Ştirbu şi, într-o declaraţie pentru ZIUA de Vest, îi enumeră câteva acţiuni concrete ale Timişoarei.
„În acest moment sunt mai multe oraşe din România care se pregătesc la modul serios pentru obţinerea acestui titlu, printre care şi Timişoara, urmând o strategie de candidatură bazată pe experienţă şi paşii făcuţi de oraşele care au deţinut titlul în până acum. Astfel, s-au constituit asociaţii care gestionează procesul candidaturii, primăriile elaborează strategiile culturale pe termen lung, a început procesul de conştientizare a populaţiei cu privire la ce înseamnă acest titlu şi ce beneficii va aduce oraşului lor, implicarea populaţiei în diverse forme, au demarat dezbateri pe teme de regenerare urbană, instituţiile de cultură şi organizaţiile non-profit şi-au dinamizat ofertele culturale şi intră în parteneriate mai solide cu cele din străinătate”, a declarat directorul executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană.
Tot joi, Gigel Ştirbu mai declara că evaluarea dosarului pentru CCE din 2021 ar trebui să se facă în 2015, iar în România pregătirea documentelor nici măcar nu a început. Simona Neumann îl contrizice şi în această chestiune pe fostul ministru al Culturii. Aceasta prezintă etapele recente şi cele viitoare ale procesului de întocmire a dosarului.
„România va avea, dacă va îndeplini criteriile de selecţie din noul regulament, un oraş Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Baza legală a candidaturii şi a procesului de selecţie sunt descrise în proaspăt votata «Decizie a Parlamentului şi a Consiliului Uniunii Europene ce stabileşte o acţiune a Uniunii pentru programul Capitalelor Culturale Europene pentru anii 2020-2033» (document votat la 24 martie 2014, cu mare întârziere faţă de momentul în care a fost propus de Comisia Europeană, la mijlocul anului 2012). Odată cu publicarea lui în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acesta va deveni un document oficial. După aceea, urmează elaborarea noului ghid al oraşelor candidate pentru perioada 2020-2033, care va include şi setul de întrebări la care oraşele vor trebui să răspundă pentru a-şi întocmi dosarele de candidatura”, explică Simona Neumann.
