Pentru a reduce poluarea
De unde vine poluarea cu pulberi în suspensie (P10 -praf), din interiorul Timişoarei sau din exterior? De ce există poluare mare cu praf, când nu există trafic intens – sâmbăta şi duminica? De ce staţiile de monitorizare se află aşa de aproape de carosabil (1,5 metri) sau chiar în mijlocul străzii, cum e cel din Calea Şagului din Timişoara? Acestea au fost câteva dintre întrebările la care s-a căutat un răspuns, luni, 22 noiembrie, la Prefectura Timiş. La dezbatere au participat reprezentanţii instituţiilor din Timiş implicate în Programul Integrat de Gestionare a Calităţii aerului în judeţul Timiş şi Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş nr. 55, din 31 mai 2010.
Cât va mai dura?
După aproape şase luni, aerul din Timişoara este în continuare poluat cu paf, dar şi cu alte noxe. Alături de Timişoara, mai sunt şi alte oraşe în această situaţie, iar din această cauză, România riscă să fie pedepsită de către Comisia Europeană şi să plătească bani grei amendă, chiar în plină criză economico-financiară. Deja s-a trimis o atenţionare şi este posibil să fie activată procedura de infringement. O altă întrebare la care s-a căutat răspuns la dezbatere a fost: “Cât va mai dura această poluare cu praf în Timişoara?”
Silviu Megan, comisar-şef al Gărzii de Mediu –Comisariatul Regional Timiş – a declarat că aceste depăşiri la pulberi în suspensie se datorează, în primul rând, lucrărilor edilitare din interiorul oraşului, dar poluarea cu pulberi vine şi din exterior. Vasile Ciupa, directorul Direcţiei de Mediu, din cadrul Primăriei Timişoara, este de părere că lipsa perdelelor verzi cu pădure din jurul oraşului se simte, fiindcă praful nu mai poate fi oprit să pătrundă în atmosferă.
Praf de la autostradă
Marian Eperieş, comisar-şef al Comisariatului Judeţean Timiş – Garda de Mediu – a precizat că acest praf a lovit puternic Timişoara, în ultimul timp, din cauză că au fost lucrări ample la autostradă, au fost excavaţii enorme, iar şefii de şantier nu au luat măsuri de protejare a mediului, dar şi din cauza terenurilor agricole goale. “În această perioadă, vremea a permis să se lucreze şi s-a lucrat. Credem că norii de praf au venit asupa oraşului din acele zone”, a spus Eperieş. O altă resursă de praf o reprezintă şi zonele cu verdeaţă de lângă stradă. Sivian Ionescu, comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, a atras atenţia, la ultima vizită în Timişoara, că acestea sunt mai ridicate decât carosabilul. Când plouă, apa antrenează pământul pe stradă şi când trec maşinile, ridică praful în atmosferă. Ciupa a precizat că, pe termen scurt, e greu să se reuşească o reducere bruscă a cantităţilor de P10 din atmosferă, dar pe termen lung se va reuşi. El a mai spus că Primăria Timişoara a achiziţionat mijloace de transort moderne, cu un grad foarte redus de poluare. De asemenea, se analizează şi posibilitatea utilizării mijloacelor de transport în comun pe gratis, pentru ca timişorenii să folosească mai rar propriile autoturisme, în scopul reducerii poluării în Timişoara. “Va trebui să revizuim programul de gestionare a calităţii aerului”, a concluzionat Zoltan Marossy, subprefectul Timişului.
