Autostrada Orăștie – Sibiu are planificată ca dată de finalizare trimestrul III din 2018, iar valoarea investiției rămase se ridică la 92,4 milioane euro, potrivit unui document al Ministerului Fondurilor Europene (MFE).
Acesta este unul dintre proiectele dedicate transporturilor rutiere care au fost fazate de autorități pe Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Astfel, data începerii implementării proiectului este primul trimestru din 2016, iar data estimată de semnare a contractului de finanțare este ultimul trimestru al acestui an.
În trimestrul al doilea din acest an este planificată depunerea proiectului la Autoritatea de Management.
Proiectul Autostrăzii Orăștie – Sibiu, ca parte a Rețelei de Transport Trans-Europene (TEN-T CORE), prevede construirea a 82,07 kilometri de autostradă care leagă cele două orașe. Comisia Europeană a decis, în septembrie 2011, finanțarea acestui proiect cu 510 milioane de euro din Fondul de Coeziune.
Autostrada a fost împărțită în 4 loturi de punere în aplicare. Loturile 1 și 2, având lungimea de circa 44 km, au fost deschise traficului în 2013. Loturile 3 și 4 au fost deschise traficului în 2014. În ceea ce privește Lotul 3 (Săliște – Cunța) de aproximativ 22 de kilometri, acesta face obiectul unei anchete penale după ce, pe o porțiune din zona viaductului Aciliu, au apărut fisuri adânci, care au pus în pericol siguranța traficului rutier.
În data de 3 septembrie 2015, CNADNR a anunțat închiderea circulației rutiere pe Autostrada A1 Orăștie – Sibiu începând din 7 septembrie, la 10 luni de la inaugurarea acesteia, între Nod rutier Săliște (km 270+020) – Nod rutier Cunța (km 292+455), în vederea remedierii degradărilor constatate la km 275+650 al autostrăzii. CNADNR a impus constructorului autostrăzii Orăștie – Sibiu, Salini Impregilo, să refacă porțiunea de 200 – 300 de metri din corpul de autostradă unde au apărut degradările, prin demolare și reconstrucție în conformitate cu proiectul tehnic aprobat.
Pe 11 noiembrie, Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a sesizat organele abilitate ale statului cu privire la nerespectarea de către proiectant, constructor, diriginte de șantier (inginer FIDIC) a prevederilor legislației în vigoare, precum și cu privire la modul în care a acționat conducerea CNADNR în derularea unor contracte.
Procurorii DNA au deschis un dosar penal, în care a fost începută urmărirea penală in rem, în legătură cu săvârșirea unor posibile fapte de corupție în construirea autostrăzii Sibiu-Orăștie. Potrivit DNA, în acest dosar a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni privind fraude cu fonduri europene.
În urma scandalului declanșat de închiderea tronsonului Săliște-Cunța, de 22 de kilometri, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor CNADNR a decis înlocuirea directorului general Narcis Neaga cu Cătălin Homor (director general interimar al Metrorex), ordinul în acest sens fiind semnat pe 8 decembrie 2015 de ministrul Transporturilor, Dan Costescu.
În ceea ce-l privește pe fostul director al CNADNR Narcis Neaga, acesta s-a prezentat pe 23 decembrie 2015 la sediul DNA, fiind suspectat de abuz în serviciu în dosarul privind autostrada Sibiu – Orăștie, conform unor surse judiciare. Procurorii DNA au dispus, față de fostul director al CNADNR măsura controlului judiciar pe cauțiune în valoare de 300.000 lei, acesta fiind cercetat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Procurorii susțin că, în 15 mai 2014, Narcis Neaga, în calitate de director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind ”Supervizare Autostrada Orăștie – Sibiu” și a plăților aferente acestuia, cu încălcarea dispozițiilor contractuale, a condițiilor FIDIC (Federația Internațională a Inginerilor Consultanți) și a dispozițiilor legale.
DNA precizează că, ulterior, Narcis Neaga a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov pentru a superviza lucrările de construcție a autostrăzii și pentru a îndeplini obligațiile contractuale în perioada de desfășurare a contractelor de lucrări privind: ”Proiectare și execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965′, ”Proiectare și execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070′.
“Inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiții nelegale și a refuzat plata facturii emisă de liderul asocierii, care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și, pe cale de consecință, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene). Ulterior, printr-o Sentință arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis în parte cererea formulată de liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale”, menționează DNA.
Anchetatorii au reținut că toate aceste acțiuni au avut drept consecință directă plata, de la bugetul de stat (și nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de peste 3,1 milioane lei (reprezentând prețul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalităților aferente, precum și plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov).
“Prin suspendarea și respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcție) care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuție și utilizarea de materiale necorespunzătoare. Mai mult, prin suspendarea contractului și înlocuirea inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului și nepreluarea documentelor de la supervizorul inițial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor. Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme”, au constatat anchetatorii.
