Acasă Cultura Avancronică de concert la “Timişoara Muzicală”

Avancronică de concert la “Timişoara Muzicală”

408
DISTRIBUIȚI

Al doilea concert simfonic al Festivalului Internaţional „Timişoara Muzicală” va fi susţinut de orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul”, sub conducerea dirijorului Eckart Hübner. Poemul lui Johann Wolfgang Goethe, „Mare liniştită şi călătorie prosperă”, a constituit sursă de inspiraţie pentru doi mari compozitori – Ludwig van Beethoven şi Felix Mendelssohn Bartholdy. Dacă Beethoven a scris o lucrare corală, Mendelssohn a compus o uvertură pe care o vom asculta în deschiderea concertului de vineri, 30 aprilie. „Scrisă în 1828, ea precede cealaltă uvertură care are marea ca pretext muzical, „Hebridele”, şi a împrumutat numele de la poemul lui Goethe. Chiar titlul ne sugerează două imagini, prima ilustrată de o introducere lentă şi mai apoi, voiajul prosper, o mişcare rapidă, indicaţia compozitorului fiind de Molto allegro e vivace. La final, Allegro maestoso, Mendelssohn ne descrie o privelişte creată de imaginaţia sa, un fragment conclusiv plin de măreţie”, ne povesteşte concert-maestrul dr. Mircea Tătaru. „S-a întâmplat că un elev al lui Joseph Haydn, Ignaz Pleyel, care mai apoi va deschide celebra fabrică de piane, a avut succes cu o compoziţie, o lucrare concertantă pentru mai multe instrumente soliste. Haydn, care se afla atunci la Londra, a fost îndemnat de impresarul englez Johann Peter Salomon, care era şi un bun violonist, să compună şi el o lucrare de asemenea factură. Era pe vremea când Haydn, într-o formă deosebită, compunea simfoniile celebre, cunoscute mai apoi ca „londoneze”. Aşa s-a născut „Simfonia Concertantă în si bemol major pentru vioară, violoncel, oboi, fagot şi orchestră”, pe care o vom asculta în continuarea programului. Este de singulară formulă în creaţia lui Haydn. A avut succes la premiera din 9 martie 1792, fiind repetată după o săptămână şi încă o dată în luna mai. A intrat apoi în umbră, fiind uitată. Abia în secolul XX, a fost reeditată şi interpretată tot mai des pe scenele de concert”, continuă dl. Tătaru. Soliştii concertului sunt membrii de primă mărime ai orchestrei Filarmonicii: violonistul Gabriel Popa, violoncelista Alexandra Guţu, oboista Voichiţa Popa Bulc şi fagotistul Alexandru Nichişov. În continuarea programului de vineri, publicul spectator va avea ocazia să audieze lucrarea lui Johannes Brahms, „Simfonia a II-a în re major op. 73”, una din cele mai luminoase pagini din creaţia celui ce a avut curajul şi elocinţa de a continua emanciparea genului simfonic început de Beethoven. „Pastorala  lui Brahms, cum mai este denumită Simfonia a II-a, este o simfonie plină de iubire pentru frumos, natură şi om. Privită prin prisma sistemului simfonic brahmsian, ca unitate, stil, echilibru şi proiecţia spre exterior a afectivităţii, simfonia reprezintă  o paradigmă  a universului lui Brahms. Ea a avut la premieră, la Viena, în decembrie 1877, un succes răsunător”.

Comentarii

comentarii