Acasă Cultura ”Banatul, schimbare de paradigmă” – o carte provocatoare, lansată, la Academia Română...

”Banatul, schimbare de paradigmă” – o carte provocatoare, lansată, la Academia Română Timișoara

DISTRIBUIȚI

Lansarea volumului „Banatul, schimbare de paradigmă” scris de George Lână a avut loc miercuri 29 ianuarie, în aula Academiei Române Timișoara.

Cea de a paisprezece carte publicată de autor și a trezit interesul iubitorilor de cultură. La lansare au fost prezenți inclusiv prof.univ.dr. Dan Dubină, președintele Academiei Române Timișoara, și prof.univ.dr. Ioan David, coordonatorul Bibliotecii Academiei Timișoara. Despre carte și autor au vorbit doi distinși profesori de la Universitatea de Vest Timișoara.

Prof.univ.dr. Lucian Vasile Szabo a explicat că lucrarea “Banatul – schimbare de paradigmă” este o carte provocatoare de politologie care se bazează pe trei direcții de cercetare: 1. Banatul. 2. Înființarea Societății Timișoara și a ziarului Timișoara. 3. Rolul și responsabilitatea partidelor politice.

“Este o carte care se citește ușor, iar cu ideile prezentate putem fi de acord sau nu”, a spus Lucian Vasile  Szabo.

Profesorul a adăugat că Lână a explicat în carte că modelul uman bănățean clasic îl reprezintă paoerele. Portretul lui are câteva caracteristici generale. Deși există unele nuanțe în funcție de regiunile bănățene, în general, paoerele este înțeles ca un țăran înstărit și mai ales instruit. Mai toți locuitorii zonei aveau gospodării puternice, diferențele sociale fiind minime. Averea era construită din animale, dar și din suprafețe de pământ, livezi sau pădure. La activități luau parte toți membrii familiei. Existau principii generale de organizare cu știința a ceea ce trebuie și ce nu trebuie.

Investigația lui George Lână nu se oprește la trecut, ci extrage de aici elementele de rezistență pentru a încerca să explice prezentul și să arunce priviri către evoluțiile posibile. Scopul este de a oferi un fundament pentru a duce discuția către prezent, trecând prin etapa revoluției din 1989 și controversele de proporții din primii ani de post comunism.

“George Lână este un om care crede în oameni. El consideră că, oricât de jos ar fi standardele în societate, oricât de jos ar cădea semenii noștri, nerespectându-le, în ciuda multitudinii de probleme cu care ne confruntăm, întotdeauna există resurse pentru a excela, dar și că sunt suficiente forțe pentru a instaura echilibrul social”, a concluzionat prof. Lucian Vasile Szabo.

Prof. Marcel Tolcea a adăugat că această carte este mult mai ambițioasă decât pare la prima vedere. Titlul “Banatul – schimbare de paradigmă” poate fi interpretat. Banatul reprezintă schimbarea de paradigmă sau Banatul este soluția unei schimbări de paradigmă!

Ideile care sunt prezentate în lucrare trebuie să intre în portofoliul unor ONG-uri și nu a unor partide, dar din partea societății civile nu a văzut să se facă asta, nu a avut predispoziția să facă aceste lucruri.

Prof. Tolcea a mai spus că, pe de altă parte, e greu să găsești un arhietip bănățean. Homo banatensiensis care este omul acela? Nu pot să definești Banatul în termeni care îi creează o anumită specificitate. Aici domină o multiculturalitate care există în sine.

“Am găsit multe idei în carte al căror merit principal este că te îndeamnă să polemizezi cu ele. Asta e bine, fiindcă o carte care creează unanimități nu este în regulă. În volumul Banatul – schimbare de atitudine, sunt foarte multe lucruri  care te îndeamnă să polemizezi. Dacă vorbim de spiritul acesta al ideilor libere, înseamnă că asta trebuie să facem!”, a concluzionat profesorul Marcel Tulcea.

În cuvântul său, George Lână a spus că, deși în genetica lui vuiesc asurzitor Moldova și Ardealul părinților lui, Lână s-a născut în Banat și se consideră bănățean în “țoalili mele”.

“Aici am deschis ochii, aici am simțit primii fiori ai legăturii cu lumea, cu gealul, cu pădurea, cu “oaminii”. Aici m-am format cum îmi place să cred ca bărbat de încredere și tot aici am înțeles că acestui spațiu binecuvântat sunt dator pe vecie”.

Lână a adăugat că acesta este motivul pentru care a încercat să limpezească două probleme dureroase cu care s-a confruntat Banatul în ultima sută de ani. Prima este acuzația gravă că vrea să se rupă de țară, susținută de administrațiile ce au condus România după 1918, dar și de românii din celelalte provincii, iar a doua este cea a creșterii nivelul de atitudine a bănățenilor demonstrată prin sacrificiu din decembrie 1989 și după apariția proclamației de la Timișoara cea care a jalonat primul traseu democratic pentru România. Această creștere dublată de consecințele sale a sporit credibilitatea faima și fala Banatului.

Lână explică modul în care imigrația internă din perioada comunistă – aducerea românilor din alte regiuni ale țării în Banat – a influențat comportamentele și mentalitățile.

„Copiii din căsătoriile mixte au moștenit o atitudine diferită, mai vocală, mai curajoasă, iar acest lucru s-a reflectat în evenimentele din 1989 și în anii ce au urmat,” afirmă autorul.

George Lână punctează și rolul important al inițiativelor ulterioare Revoluției, precum apariția ziarului „Timișoara”, a Societății Timișoara și Proclamației de la Timișoara, toate acestea fiind piloni ai transformării democratice a regiunii.

Convins că le-a limpezit, Lână și-a mutat privirea în ograda partidelor politice și a clasei politice. Vinovate laolaltă de situație dezastruoasă din țară, Lână le-a acordat atenție în egală măsură în carte.

Comentarii

comentarii