Bani publici. Banii timișorenilor. Bani pentru care alții ar munci fără să clipească! Bani aruncați pe fufe, cunoștințe, relații, ajunse a acolo prin presiuni, tocați fără ca Primăria Timișoara să știe ceva. Bani aruncați în spinarea lui Robu, fără ca el să știe ceva.
Bani pe care cineva, urgent, vreun DNA sau ce-o fi vrând să fie, vreo Curte de Conturi ( dar fără telefoane de presiune!) trebuie să-i recupereze. De ce? Cine are ceva de spus? Despre ce este vorba?
Un grup de angajați ai Teatrului Maghiar din Timișoara s-a decis să rupă tăcerea. Acest text este un editorial, nu este (încă) o anchetă jurnalistică, după tiparul ei uzual, acesta este motivul pentru care, deocamdată, în acest text nu apare niciun interviu pentru susținerea sau infirmarea informațiilor pe care le vom da. Dovezile pe care le-am primit la redacție, cu absențele angajaților, programul, plățile către angajați fictivi, dar și alte detalii, adunate în timp, de oameni revoltați, vorbesc de la sine.
Așadar, domnul director Attila Balazs, un actor talentat, implicat în viața artistică a orașului, am zice chiar în tema capitalei europene, este victima ignoranței sau a unei vieți profesionale duble, din care rezultă un dezastru numit: pagubă în banii publici! Este parte la prada din banii publici prin plata unor salarii pentru care NU se lucrează, nu se vine la serviciu cu lunile, dar se justifică statele de plată! Pentru cine își va pierde domnul director locul de muncă? Pentru cine va da socoteală? Iată: LAURA STRIBLEA GUȚU, angajată din 1 februarie 2015, pe postul de secretar artistic – nu merge la teatru cu lunile, primește un salariu foarte bun pentru NEMUNCĂ, SIMONA DONICI, nu merge nici ea la teatru, este monitorizată de un an, are postul de secretar literar, lucrând în instituția publică de ani de zile, DANIELA ȘILENDEAN, secretar literar și ”secretar PR” (nu există în nomenclatorul de meserii așa ceva, doar la Teatrul Maghiar). Mai este cineva care trage ”chiulul”, Galovits Zoltan, secretar artistic, nu vine cu săptămânile la locul de muncă, are însă ”scuza” că este autorul (tatăl) Festivalului TESZT, așa încât furia angajaților împotriva lui are anumite nuanțe.
”Oameni buni”, ipocriți cu fața umană, aici este Timișoara! Ne lăudăm că la noi este altfel! Că nu admitem corupția, la orice scară ar fi ea! Ne lăudăm că avem grijă de banii publici! Nuuuuuuuuuuuu! Asta este o minciună și o ticăloșie, împachetate în rânjete false, în buzunarele unor hoți cu fețe hlizite, un fel de păcălici ai nației, prea ocupată cu spaimele vieții cotidiene. Unele dintre persoanele enumerate joacă rolul analiștilor de prost gust, ba, chiar își bat joc de Robu, primarul orașului care le dă o pâine. Persoanele sunt ” personaje triste” în tabloul propriilor lor vieți! Câtă mizerie! Câte tone de abjecție în spatele cortinei Teatrului Maghiar Timișoara, condus de cineva care nu știe ce face! Dacă ar fi știut, nu ar fi acceptat furtul! Liste false pentru salarii nemeritate, muncă nefăcută, în vreme ce alții, oameni talentați și cu bun simț, cu studii de profil, ar da orice să lucreze într-o instituție de cultură. Mai ales în Timișoara!
Cerem Primăriei Timișoara demararea urgentă a unei anchete. Cerem instituțiilor abilitate să-și facă meseria! Sunt, și ele, plătite din bani publici! Presupunem că azi sunt la serviciu…
