Altă dată oraș de ”cinci stele”, Timișoara a început în ultimii ani să o ia pe o pantă descendentă. Clujul și Oradea, conduse tot de primari liberali, fac tot mai multe progrese în administrație, iar Timișoara, altă dată vârf de lance, regresează în fiecare an.
O ultimă statistică publicată de ziarul Capital, clasează Timișoara pe ultimul loc între orașele mari la timpul necesar pentru obținerea autorizațiilor de construcție. Obţinerea autorizaţiei durează cel mai mult în Timişoara, unde este nevoie de 315 zile, în principal din cauză că racordarea la sistemele de apă şi canalizarea durează până la trei luni. Formalităţile se realizează cel mai rapid în Oradea, unde sunt necesare doar 156 de zile.
Primăriile nu sunt singurele care întârzie construcţiile. În România se solicită cele mai multe avize preliminare autorizaţiei de construire din Uniunea Europeană, cu excepţia Cehiei. În general, termenul legal de obţinere a avizelor preliminare este de 30 de zile, dar, în multe cazuri, „după 29 de zile primeşti în loc de aviz o solicitare de completare a documentaţiei şi termenele încep să curgă, din nou, de la zero. Multe sunt aviz după aviz: întâi la Comisia de Circulaţie, apoi la Poliţia Rutieră; întâi la monumente, apoi la Inspectoratul de Stat în Construcţii“, spune Călin Negoescu, asociat al biroului Westfourth Architecture, conform capital.ro.
Dosarul ce trebuie depus la primărie de către un investitor care vrea să construiască un simplu spaţiu de depozitare cuprinde, în medie, 26 de acte, dublu faţă de media UE, potrivit unui raport publicat anual de Banca Mondială, ce măsoară uşurinţa cu care se obţin autorizaţiile la nivel global. Acelaşi investitor trebuie să aştepte după autorizaţie, în medie, 256 de zile, mai mult decât în orice alt stat membru UE, cu excepţia Slovaciei şi Cipriului. Mai mult, costurile asociate obţinerii acestui document în România sunt printre cele mai mari din Europa, echivalând cu circa 3,4% din valoarea investiţiei, comparativ cu 2%, cât este media UE, conform calculelor Băncii Mondiale.
În ciuda deficienţelor, primăriile bucureştene solicită cel mai mic număr de formalităţi pentru obţinerea autorizaţiei, comparativ cu situaţia altor nouă oraşe mari din ţară. În Cluj-Napoca, Ploieşti şi Timişoara trebuie să ai 27 de acte la dosar, în timp ce în Bucureşti e nevoie de 24 de avize. Obţinerea autorizaţiei durează cel mai mult în Timişoara, unde este nevoie de 315 zile, în principal din cauză că racordarea la sistemele de apă şi canalizarea durează până la trei luni.
Lucrurile se complică enorm dacă investitorul trebuie să obţină şi PUZ-ul. Spre exemplu, în Cluj-Napoca, aprobarea documentaţiei de urbanism nu are termene legale. Practic primarul stabileşte ce propune spre aprobare Consiliului Local, când şi în ce ordine, după care intervin consultările publice. Obţinerea planului poate dura chiar şi doi ani.
Formalităţile se realizează cel mai rapid în Oradea, unde sunt necesare doar 156 de zile. Primăria Oradea emite autorizaţiile de construire într-un termen mediu de 15 zile, iar în alte oraşe durează între 30 şi 45 de zile. Totuşi, Oradea are cele mai mari costuri din ţară. Un investitor ajunge să plătească pe avize 7,6% din costul construcţiei, asta şi pentru că racordarea la apă costă 225 lei pe metru şi la canalizare 450 de lei.
Altfel, Primăria Oradea este printre puţinele din ţară care permite eliberarea autorizaţiilor de construire în regim de urgenţă. Din cele aproximativ 3.000 de autorizaţii emise anul trecut, 716 au avut regim de urgenţă, adică un termen de doar cinci zile, pentru care investitorii plătesc o taxă suplimentară de 150 de lei, în cazul construcţiilor simple, şi 500 de lei, pentru cele complexe. Şi certificatul de urbanism se poate obţine în regim de urgenţă de două zile contra unei sume de 150 de lei.
Guvernul a dat în decembrie 2016 o ordonanţă care prevedea, printre altele, ca certificatele de urbanism, avizele şi acordurile necesare autorizaţiei de construire să poată fi solicitate online şi obţinute în termen de şapte zile; în care s-a crescut durata de valabilitate a autorizaţiei de la un an la doi ani şi care încuraja înfiinţarea unui gişeu unic, prin care angajaţii primăriilor puteau să asigure obţinerea avizelor în numele cetăţenilor, contra unei taxe. Legea a funcţionat mai puţin de patru luni, după care a fost respinsă de Parlament.
Banca Mondială spune că România ar trebui să urmeze modelul Ungariei, care a lansat în 2013 un sistem prin care toţi solicitanţii de autorizaţii de construire trebuie să depună cererile în sistem electronic, încărcând toate planurile tehnice şi arhitecturale, iar acestea sunt analizate şi aprobate on-line.
