Acasă Cultura Brahms și Schumann – doi monștri sacri, vineri, la Filarmonica Banatul Timișoara....

Brahms și Schumann – doi monștri sacri, vineri, la Filarmonica Banatul Timișoara. Avancronică

DISTRIBUIȚI

Concertul simfonic de vineri 16 noiembrie, de la ora 19.00, conţine lucrări ale unor compozitori care au contribuit la istoria muzicii printr-un stil romantic moderat, poetic. Vom putea asculta Uvertura Academică, op.80 de Johannes Brahms, Concertul nr.1 pentru vioară şi orchestră în sol minor, op.26 de Max Bruch şi Simfonia nr.4 în re minor, op.120 de Robert Schumann.

Concert-maestru Mircea Tătaru a făcut avancornica acestui mare eveniment: Prima lucrare din program este Uvertura Academică. În anul în care vizitase Timişoara, 1879, Brahms primise titlul de doctor honoris causa oferit de Universitatea de filozofie din Breslau. Amintindu-şi cu drag de atmosfera şi spiritul universitar pe care el însuşi le-a trăit ca student în cetatea universitară din Göttingen, Brahms a dăruit un răspuns muzical titlului oferit, compunând în vara lui 1880 Uvertura Academică. Titlul uverturii se referă la spiritul universitar, la viaţa şi cântecele studenţeşti şi nicidecum la ceea ce unii înţeleg prin cuvântul academism, adică structuri închistate şi spirit încorsetat.

Aceste consideraţii sunt întărite de bogatul material tematic, de o structură a formei îndepărtată puţin de la schema tiparului clasic al uverturii şi mai ales de cântecele studenţeşti citate evident. Găsim citate din cântecul studenţesc Am construit un falnic sălaş, apoi un altul pe un text care se intitulează Înalţ cântecul cântecelor, sau o veche melodie de sorginte universitară denumită Cântecul „bobocilor”.  Finalul se bazează în întregime pe arhicunoscutul imn al studenților din lumea întreagă — Gaudeamus igitur. Ceea ce este interesant de remarcat este faptul că deşi lucrarea este senină, calmă şi luminoasă, în cea mai mare parte a ei Brahms foloseşte tonalităţi minore, utilizate de compozitori în general pentru tristeţe, melancolie, sau dramatism. Încă un semn al măiestriei sale de compozitor.

Violonistul Florin Ionescu-Galaţi va interpreta primul concert de vioară al lui Bruch. Alături de Fantezia Scoţiană pentru vioară, sunt cele mai populare lucrări ale compozitorului. Înainte de a finaliza concertul îi scria fostului său profesor Ferdinand Hiller, că se simte pe un teren nesigur, progresul compunerii fiind foarte lent. Prima versiune a fost prezentată în aprilie 1866. A fost singura, deoarece Bruch nu era mulţumit. A trimis manuscrisul celebrului violonist şi compozitor Joseph Joachim. Acesta i-a trimis o lungă listă de propuneri, multe fiind acceptate de Bruch. Pe manuscrisul nou, Bruch i-a făcut lui Joachim o dedicaţie în care includea şi cuvântul respect. Acesta a şters cuvântul înlocuind-ul cu cuvântul prietenie.

Muzicianul-poet Robert Schumann a fost cel care prin creaţia sa a contribuit hotărâtor la asigurarea continuităţii dintre clasicism şi romantism. Nu a depăşit această graniţă pentru că avea serioase reţineri faţă de excesele romantice şi faţă de muzica programatică. Spiritul său fin şi delicat îl determina să nu descrie cu forţă, ci să încerce să sugereze. Aceste trăsături însoţesc şi Simfonia a IV-a, pe care o vom asculta la finalul concertului de vineri. Compusă în 1841, ea a primit numele de Fantezie simfonică pentru că era o îmbinare între fantezie, cu privilegiile sale de muzică liberă şi formele stricte ale simfoniei clasice. După prima audiţie, în 1841, lucrarea a stat în uitare 12 ani, până când Schumann decide să o reorchestreze, să-i aducă unele modificări şi să o redea circuitului de concerte sub numele de Simfonia a IV-a. Caracteristica principală este unitatea, cele patru părţi constitutive decurgând fără întrerupere, desfăşurarea sonoră petrecându-se precum un mare arc al unei  muzici-fluviu. Acest concert va fi dirijat de maestrul Gheorghe Costin –a conchis Mircea Tataru.

 

Comentarii

comentarii