Acasă Actualitate “Calea ferată ar putea fi transformată în autostradă pe şine”

“Calea ferată ar putea fi transformată în autostradă pe şine”

DISTRIBUIȚI

O soluţie pentru ca oamenii de la CFR să-şi păstreze locurile de muncă:
Regionala CFR nu se va muta de la Timişoara, vor rămâne tot opt regionale pe curpinsul ţării, dar se vehiculează o reducere a numărului de angajaţi. O veste deloc bună pentru cei care şi-au petrecut atâţia ani lucrând la CFR şi acum se văd nevoiţi să-şi caute un alt loc de muncă. Mulţi au lucrat o viaţă întreagă la CFR şi se pricep să facă asta. Cei de la PSD s-au gândit la un proiect care ar mai reduce din dinsponibilizări. Proiectul se referă la transportul modal. Adică, tirurile care au drum, spre exemplu, de la Timişoara la Bucureşti, să fie suite în tren şi să meargă pe şine până acolo. Aşa nu mai poluează, nu mai consumă motorină, nu se mai strică drumurile (şi aşa proaste) şi, cel mai important, se salvează locuri de muncă, oamenii vor avea de lucru şi nu vor mai trebui daţi afară.

“La momentul actual, transportul de marfă pe calea ferată este foarte redus”
“Se vehiculează o reducere a locurilor de muncă la CFR, de 50 la sută. Astăzi am reuşit să transpunem în scris un proiect care ar putea să salveze o mare parte din aceste locuri. Înfiinţarea sistemului de transport modal – se compun trenuri şi se urcă camioanele pe ele – funcţionează cu succes în Austria. 13 perechi de trenuri a câte 22 de vagoane Timişoara-Bucureşti şi invers. Mijlocul acesta de transport este aplicat cu succes în Austria, Ungaria, în Europa. La noi s-ar potrivi mult mai bine. Calea ferată ar putea fi transformată în autostradă pe şine. La momentul actual, transportul de marfă pe calea ferată este foarte redus. În ultimul timp, prea puţine trenuri s-au format la cererea societăţilor private. Am ajuns să cred că România este pe unul dintre primele locuri la accidente cu pierderi de vieţi omeneşti, din lume”, spune Marcel Suciu (foto), preşedintele Departamentului Transporturi şi Infrastructură din PSD Timiş.

Subvenţie de la Uniunea Europeană
Dacă ar fi 12-13 perechi de trenuri a câte 22 de vagoane în fiecare zi, dus-întors, ar însemna 286 de tiruri pe sens, adică 572 de tiruri pe zi şi peste 200.000 de tiruri pe an. S-ar reduce consumul de carburanţi, emisiile de noxe, accidentele cu pierderi de vieţi omeneşti şi uzura camioanelor. “Toate acestea s-ar putea realiza prin acest sistem de transport. În momentul actual, fără o subvenţie de la Uniunea Europeană, este mai scump decât cel pe roţi. Am putea avea subvenţii de la Uniunea Europeană, astfel încât acest sistem de transport să fie mai eficient. Oamenii aceştia au fost instruiţi, dacă îi concediem, nu cred că în locul lor ar mai putea veni cineva, pleacă acasă cu tot cu cunoştinţe. Am da de lucru oamenilor din sistem. Trebuie scris un proiect către Uniunea Europeană şi am atrage fonduri. Şefii de la CFR trebuie să-şi bată puţin capul şi să dea de lucru oamenilor. Ar trebui doar o reorganizare, o reamenajare. Ei, acum, nu au atribuţii. Practic, ei mai lucrează cu instituţiile care nu plătesc, e un fel de barther. Problema stă în realizarea proiectului ca să determine subvenţia de la Uniunea Europeană”, spune Marcel Suciu. Preţul pentru o astfel de “cursă” pe calea ferată se învârte în jurul a 600 de euro, preţ care nu ar determina patronii să îşi urce camioanele în trenuri. Dar, în urma scrierii unui proiect şi accesarea unei subvenţii de la Uniunea Europeană, proiectul ar deveni unul care ar atrage patronii de firme de transport în a folosi calea ferată pentru a transporta camioanele cu marfă.

Comentarii

comentarii