Acasă Actualitate Calitatea aerului din Timişoara, între laude şi realitate

Calitatea aerului din Timişoara, între laude şi realitate

358
DISTRIBUIȚI

Comisia Europeană suspectează România că datele raportate privind calitatea aerului ar fi departe de adevăr. Pentru că trăim în România, ne punem aceeaşi întrebare şi noi, timişorenii. Cât de curat este în realitate aerul pe care-l inspirăm în Timişoara?

Se apropie sezonul ambroziei, când din nou serviciile de urgenţă ale spitalelor vor fi luate cu asalt de persoanele alergice la această plantă extrem de agresivă. Desigur, pe lângă ambrozie avem şi mirosurile emanate de diverşi poluatori ştiuţi şi neştiuni, de gunoaiele menajere aruncate la voia întâmplării prin oraş, pe lângă coşuri, pentru că nu avem poliţie locală în stradă, la vedere, nu sub o pseudo-acoperire, care să aplice pe loc amenzi contravenienţilor. Focarele de infecţie create de rampele clandestine de gunoi, scăpate de sub controlul autorităţilor ne inundă agresiv viaţa. Praful ridicat de pe străzile şi carosabilul încă necurăţat corespunzător, se alătură mizeriei pe care o inhalăm zilnic.

De ani de zile, alergologii din Timişoara atrag atenţia autorităţilor asupra poluării. Efectul? Zero. De ce? Pentru că Primăria Timişoara nici măcar nu avertizează populaţia când începe să fie prezent în aer polenul de ambrozia, ca să ştie să se ferească cât de cât.

“Dacă ştii că a început polenul de ambrozia, ştii să te fereşti, să începi tratamentul şi să eviţi crizele care pot fi foarte grave. Pentru că nu ai ce face. Îngrijorarea mea a crescut şi mai mult pentru că am început să am pacienţi copii cu vârste de 2 ani cu simptomatologie de ambrozie, cu reacţie dovedită prin teste de piele (…). Asta înseamnă că s-a întâmplat ceva în viaţa intrauterină cu această alergie la ambrozie. Şi cred că chiar cineva trebuie să se sesizeze să facem ceea ce trebuie, aşa cum se face peste tot în lume”, avertizează Carmen Bunu-Panaitescu.

Începe sezonul de polenizare la ambrozia, iar Timişoara este descoperită, cu foarte multe suprafeţe de pârloagă, dar şi de leagăne de praf.

Să mai adăugăm poluarea olfactivă produsă de excrementele ciorilor şi ale porumbeilor care găsesc în Timişoara cea mai mare bunăstare, de poluarea fonică nocturnă, de la terasele “jmecherilor” pe care, cu siguranţă, primarul Nicolae Robu îi cunoaşte.

Nu ne-ar mira să aflăm, o dată în plus, din raportările primăriei, că Timişoara are cel mai curat aer din Europa.

Comentarii

comentarii