Universitatea de Vest Timișoara a lansat, joi 15 iulie, Barometrul Calităţii Vieţii 2020, realizat de cercetătorii specialiști ai UVT, pentru care au fost chestionați 1.238 de persoane, în noiembrie 2020.
Astfel, timișorenii au fost chestionați despre 1. Direcția în care se îndreaptă orașul 2. Infrastructura și facilitățile orașului 3. Mediul înconjurător 4. Calitatea propriei vieți 5. Viața în pandemie 6. Cum au evoluat opiniile timișorenilor din 2016 până în 2020 sau care este distribuția percepțiilor la nivel de cartier. Cu acest prilej a avut loc și o prezentare a datelor comparative pentru ultimii patru ani, rezultate din cercetare.
În deschiderea evenimentului, rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a spus: “Datele legate de serviciile publice sunt jaloane foarte importante pentru deciziile strategice pe care le iau decidenţii, sau aşa ar trebui să fie, pentru că se referă la infrastructura urbană, la starea indicatorilor de poluare şi siguranţă publică, la cele mai sensibile condiţii pentru o viaţă bună în oraş. Sunt convins că datele Barometrului Calităţii Vieţii elaborat de echipa Universităţii de Vest din Timişoara se află între primele seturi de date deschise, puse la dispoziţia stakeholderilor comunităţii locale timişorene, care merită să fie consultate pentru deciziile strategice pe care decidenţii le pregătesc.
Sunt mai multe astfel de instituţii pe care le văd interesate, cărora UVT le va transmite permanent rezultatele, prin colectivul de cercetători care se ocupă de acest instrument de evaluare a comunităţii: toate consiliile judeţene din regiunea de vest, dar şi Primăria Timişoara, cluburile de afaceri din Timişoara, companiile semnificative din economia regiunii, Camera de Comerţ Industrie și Agricultură Timiş, Corpul consular din Timişoara, Prefectura Timiș şi instituţiile deconcentrate, ADR Vest, Consiliul de Dezvoltare Regională Vest, ONG-urile reprezentative din oraş, cele care sunt interesate în dezvoltarea comunitară. Tuturor, UVT le pune la dispoziţie un instrument practic de evaluare a opiniilor şi percepţiilor din comunitatea timişoreană, util pentru calibrarea politicilor publice.”
Prin aceste măsurători şi analize cuprinzătoare, relevante cu privire la starea socială a comunităţii locale, UVT se implică şi se afirmă ca un actor determinat, care îşi asumă responsabilităţi majore în gestionarea politicilor publice timişorene, în parteneriat cu celelalte universităţi membre ale Alianţei Timişoara Universitară (ATU), dar şi alături de partenerii săi tradiţionali, Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Municipiului Timişoara, ADR Vest, ori de alţi parteneri instituţionali sau din mediul de afaceri.
62,3% dintre respondenți au răspuns că în momentul de față, în Timișoara, lucrurile merg într-o direcție bună și numai 22,4% au spus că direcția este greșită. 80,3% sunt de părere că direcția în care se îndreaptă orașul este bună. Satisfacția în raport cu facilitățile orașului: 44,4% au fost nemulțumiți față de serviciile de sănătate, doctori și spitale, în 2020, iar 38,3% au fost nemulțumiți de transportul în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie). În 2020, 66,5% dintre respondenți au folosit mașina pentru a circula în oraș, într-o zi obișnuită.
În ceea ce privește percepția asupra orașului Timișoara, 81,2% au răspuns că cetățenii străini care locuiesc în Timișoara sunt bine integrați, 78,1% au fost de acord că majoritatea oamenilor din cartierul lor sunt de încredere, 74,3% se simt în siguranță în orașul Timișoara, 56,9% au fost de părere că presa locală din Timișoara nu relatează corect și imparțial realitățile orașului și 62,1% au spus că Primăria Timișoara nu cunoaște problemele reale ale cetățenilor.
Gradul de satisfacție față de aspecte legate de mediul încojurător în Timișoara. 73,3% au fost mulțumiți de parcuri și spațiile verzi, iar 46,2% au fost nemulțumiți de poluarea fonică și 53,9% nemulțumiți de curățenia din Timișoara.
Concluzia a fost că astfel calitatea vieții în municipiul Timișoara cunoaște un nivel ridicat pentru persoanele tinere, cu un nivel al educației ridicat, de etnie română și venite în Timișoara. Nivelul de calitate a vieții nu cunoaște variații semnificative din punct de vedere statistic în raport cu genul, statutul marital sau religia respondenților.
Sinteza datelor prezentate se regăseşte aici:
