Există un joc, unul cam pervers, pentru strângerea semnăturilor ce au rolul de a permite unui candidat, fie el membru al unui partid, fie independent, de a candida. Unde? La ce o fi să fie: primărie, consilii locale, județene, parlament, dar și la Președinția României. Ultima țintă, aceasta este acum generatoarea unei dezbateri mari, mai ales că de fiecare parte a multor bariere, se află candidați pe care o parte a populației îi iubește, pe alții îi urăște, iar altora le sunt indiferenți mai toți.
Nu despre cum se ”războiesc” între ei candidații, nici despre felul în care partidele sau alt fel de susținători transmit mesaje oblice, nu despre aceste accente vizibile în mass – media vizuale sau on line este vorba acum, ci despre tehnici de manipulare plecate chiar din Timișoara, orașul Revoluției Române, orașul revoluției reale, nu a celei suprapusă cu lovitura de stat, așa cum s-a petrecut la București, tehnici trecute dincolo de manualele despre manipulare, mult mai perverse, mai periculoase.
Dominic Fritz și-a luat ”dreptul” de a face campanie prin ocolirea minimelor cerințe ale unei etici (sărmana etică, destul de batjocorită de politicieni), făcând atac la persoane care chiar nu i-au făcut lui niciun rău, nici măcar nu a fost amintit vreodată de unii dintre ei. Dar cum el, nu de acum, de multă vreme, se poartă ca un specialist tip Ceaușescu, se pricepe la țevi de termoficare, dar și la strângere de semnături pentru candidata cu brățări lgbt și cruce la grumaz, a dat drumul unor ”porumbei electorali” , numai buni pentru profilul lui. Nu i-a ajuns lauda cu numărul semnăturilor pentru candidata veselă, dar face referire la listele altor partide, cu batjocura pe buze, crezând că devine mai frumos… Are pretenția că doar listele USR conțin semnături ale unor susținători reali, nu ca ”PSD, PNL, și… Mircea Geoană”, de care pretinde că timișorenii i-au implorat pe ei, pe cei din grupul colorat, să-i scape!
Vai, vai! Să-i scape! Uită că pe rând, în funcție de interesele oamenilor lui Fritz, pentru a trece mai multe HCL-uri, el sau oamenii lui au cerut votul consilierilor PSD sau PNL. Și l-au primit! Uită că ea, această Lasconi, a spus că-l pune prim- ministru pe Ilie Bolojan, membru PNL de peste 30 de ani, dar desigur, este un vis penibil, care pleacă de la premisa falsă a câștigării alegerilor de către ea! Uită că în campania pentru Primăria Timișoara a adus-o pe Elisabeta Lipă, PSD, la Timișoara, pentru a-i manipula pe susținătorii canotajului rămas fără spații pentru echipamente, după ”marea curățenie de pe Bega”. Lista poate continua, nu este spațiu suficient pentru a-i demonta prefăcătoriile și scamatoriile îngrozitoare.
Dar cu Mircea Geoană ce a avut? Domnul Geoană nu l-a amintit vreodată, nu-și face campanie prin denigrarea persoanelor, ci prin criticarea unor idei, a unor neajunsuri legislative, critică sistemul, nu ”dominici”.
Mai spune Fritz, în postarea sa pe această temă, că semnăturile lor sunt reale, nu ca ale… celor amintiți: Ciolacu, Ciucă, Geoană. De unde știe el cum au stat tinerii altor partide sau ong -uri în corturi, pe străzi, adunând semnături? De unde știe el câți oameni au semnat poate din simpatie pentru cei care au adunat listele de semnături? De unde atâta aroganță? De unde atâta nesăbuință în cerșirea unei simpatii imaginare? Adevărul se știe deja. Experimentul Timișoara este la capătul drumului, iar restul…
Fritz nu spune nimic despre listele ce s-au completat prin prietenii lui din companiile multinaționale (germane) din Timișoara, ne crede naivii lui! Nu spune nimic despre presiunile pe care ”prietenii” le-au făcut direct sau indirect asupra unor angajați care au semnat din frică, jenă, lașitate sau toate, la pachet. Dar despre asta, altă dată…
Până atunci, Fritz să nu arunce cu piatra (este din Biblie) decât dacă el este imaculat!
