Acasă Actualitate Caraș-Severinul – mai ”sărac” cu aproape 38.000 de persoane

Caraș-Severinul – mai ”sărac” cu aproape 38.000 de persoane

411
DISTRIBUIȚI

Resita centruReșița a rămas cu ceva peste 73.000 de locuitori  

Potrivit datelor remise de Institutul Național de Statistică privind rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011, la 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Caraş-Severin era de 295.579 persoane, din care 151.727 femei (51,3%).

Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 37,6 mii persoane (din care 19,5 mii femei). Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ este de 73,28 mii persoane, ne informează Gheorghe Petre, directorul Direcției de Statistică a județului. Populaţia stabilă a municipiilor şi oraşelor este următoarea: municipiul Reşiţa (73,28 mii persoane), municipiul Caransebeş (24,69 mii persoane), oraşul Bocşa (15,84 mii persoane), oraşul Moldova Nouă (12,35 mii persoane), oraşul Oraviţa (11,39 mii persoane), oraşul Oţelu Roşu (10,51 mii persoane), oraşul Anina (7,48 mii persoane) şi oraşul Băile Herculane (5,00 mii persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Mehadia (4,13 mii persoane), Teregova (3,98 mii persoane), Zăvoi (3,95 mii persoane) şi Berzovia (3,89 mii persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Brebu Nou (119 persoane), Ocna de Fier (656 persoane), Ciudanoviţa (657 persoane) şi Văliug (746 persoane). În municipii şi oraşe trăiesc 160,55 mii persoane, reprezentând 54,3% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 0,6 puncte procentuale în favoarea mediului rural. La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,2% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 11,4%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (56,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,7% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,2% în totalul populaţiei stabile. La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 271,88 mii persoane (din totalul celor 295,57 mii persoane). S-au declarat români 243,93 mii persoane (89,72%). Populaţia de etnie romă înregistrată la recensământ a fost de 7,27 mii persoane (2,67%), numărul celor care s-au declarat croaţi a fost de 5,09 mii persoane (1,87%) iar numărul celor care s-au declarat sârbi a fost de 5,04 mii persoane (1,85%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1,5 mii sunt: maghiari (2,94 mii persoane), germani (2,89 mii persoane), ucraineni (2,48 mii persoane) şi cehi (1,56 mii persoane). Faţă de recensământul din anul 2002 creşteri ale ponderilor populaţiei s-au înregistrat la etnile: română (de la 88,25% la 89,72%), romă (de la 2,38% la 2,67%) şi sârbă (de la 1,83% la 1,85%), descreşteri ale ponderilor populaţiei constatându-se la etniile: germană (de la 1,85% la 1,07%), maghiară (de la 1,75% la 1,08%), cehă (de la 0,74% la 0,57%), ucraineană (de la 1,06% la 0,91%) şi croată (de la 1,88% la 1,87%). Potrivit liberei declaraţii a celor 272,04 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,93% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 2,31% dintre persoane limba romani reprezintă limba maternă; limba croată a reprezentat limba maternă pentru 1,81%, iar limba sârbă pentru 1,79% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile maghiară (0,97%), germană (0,90%) sau ucraineană (0,89%) reprezintă limba maternă declarată pentru 7,41 mii persoane care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,71% din populaţia stabilă. Structura confesională a fost declarată de 271,56 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 88,31% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 6,16% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,98% de religie baptistă, iar 3,31% penticostală. Ponderi între 1,45% – 0,35% au înregistrat următoarele religii: ortodoxă-sârbă (1,45%), greco-catolică (0,66%) şi reformată (0,35%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,78% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,14% din totalul populaţiei. Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 48,53% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 71,38 mii bărbaţi şi 72,08 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 36,34%, persoanele văduve reprezintă 10,54% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,58%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 11,74 mii persoane. Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 49,91% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 39,16% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 10,93% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 2.688 persoane analfabete. Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 7,39 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

Comentarii

comentarii