Ionel Dancă, șeful Cancelarie primului ministru, a anunțat luni măsurile propuse de Guvern pentru starea de alertă, începând cu 15 mai, după finalizarea stării de urgență. Propunerile adoptate de Guvern, formulate într-un proiect de lege, urmează să treacă, prima oară, prin Parlament, pentru dezbateri, eventuale modificări și aprobare sau respingere. Acestea ar urma să definească starea de alertă și ce presupune aceasta, nu doar în cazul contextului actual, ci și pe viitor.
Ce măsuri presupune, însă, acest proiect de lege? După ce, în primele două articole, se explică faptul că vor fi restrânse unele libertăți și drepturi, începând cu al treilea se prezintă și măsurile. Astfel, prima măsură ar urma să fie permiterea „organizării activităților de preparare a hranei cât și de comercializare a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, care nu presupun rămânerea clienților în spațiile destinate acestui scop”. Astfel, ca și în starea de urgență, rămân deschise restaurantele de tip „drive-in” („drive-through”), „room-service”, livrare la client sau „take-away”, celelalte, nu neapărat.
În continuare, se menționează că pot rămâne închise centrele comerciale, doar cu excepția magazinelor care vând produse electronice și electrocasnice, în cazul în care asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului, celor care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei și este întreruptă comunicarea cu restul complexului și, ca și până acum, magazinele agroalimentare, farmaciile, cabinetele stomatologice, curățătorii de haine și centrele de îngrijire personală și serviciile de optică medicală. În cazul excepțiilor, angajații trebuie, totuși să aibă tot timpul mască, pe care o poartă maximul patru ore, asigurată de angajator, și să fie puse la dispoziție soluții dezinfectante.
În continuare, toate spitalele din subordinea administrațiilor locale vor rămâne în subordinea Ministerului Sănătății, care poate face angajări și fără concurs, doar dacă durata contractului nu depășește perioada stării de alertă. Mai mult, pentru abateri grave, personalul cu funcții de conducere din domeniile Sănătății și Asistenței sau Protecției Sociale pot fi suspendate din funcție, iar locurile vacante pot fi ocupate și de persoane care nu sunt funcționari publici.
În rândul populației, se instituie obligativitatea purtării măștii de protecției în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă și obligativitatea operatorilor economici de a face triajul epidemiologic și să facă obligatorie dezinfectarea mâinilor înaintea intrării în serviciu.
De asemenea, pe durata stării de alertă se pot plafona prețurile la medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanți, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, materiale sanitare si echipamente de protectie, aparatură medicală, în condițiile art. 4 alin.(3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare.
În domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin derogare de la prevederilor Codului muncii, pe durata stării de alertă, proiectul prevede ca „în funcție de specificul activității și de nevoi, conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 pot dispune unilateral detașarea , fără acordul prealabil al angajatului și al angajatorului care detașează pentru o perioadă de maxim 30 de zile pe durata stării de alertă, cu condiția ca angajatorul la care se face angajarea fie din același domeniu de activitate”.
De asemenea, angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, pe durata stării de alertă, poate dispune unilateral desfășurarea activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, iar conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral întreruperea, efectuarea totală sau parțială a concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare profesională ale personalului angajat și reluarea activității.
În același timp, centrele de îngrijire a bătrânilor au obligația de a continua activitatea pe durata stării de alertă, având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaților, în condițiile legii.
În privința contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă, acestea se prelungesc pe durata stării de alertă și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. După 45 de zile de la încetarea stării de alertă, părțile trebuie să pornească negocieri, în condițiile legii.
O altă derogare de la Codul muncii este asigurarea programului de muncă individualizat, cu pauze de o oră la începerea și la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore, la sosirea și plecarea angajațiilor. Bugetarilor, cu acordul lor, li se pot da alte obligații privind situațiile urgente, indiferent de domeniul de activitate, iar, pentru a aplica prevederile din această lege, aceștia pot lucra până la 54 de ore pe săptămână.
La fel ca în domeniul Sănătății, persoanele din conducere pot fi suspendate din funcție, iar instituțiile și autoritățile publice pot angaja personal fără concurs, însă pe durată determinată de 6 luni, fără ca cel numit să fie funcționar public.
O veste proastă vine pentru angajații din domeniile stabilite prin acte normative adoptate pe durata stării de alertă. Aceștia nu vor primi zile libere pentru a sta cu copiii.
Grevele și alte conflicte colective de muncă vor fi interzise în sistemul energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare, unitățile cu foc continuu, unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, transporturile pe căile ferate, unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților sau aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.
Tot pe perioada stării de urgență, raportul de serviciu al funcționarilor publici încadrați în autoritățile și instituțiile administrației publice se poate modifica fără acordul funcționarului public. Mai mult, se suspendă perioada de preaviz pentru angajații din unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.
„Pe durata stării de alertă, pentru angajații români care urmează să desfășoare activitate în străinătate autoritățile competente pot dispune măsuri speciale de protecție”, se mai arată în proiect.
În domeniul transporturilor şi infrastructurii, ministerele pot suspenda anumite rute de transport. În plus, se pot cere măsuri suplimentare pentru igiena și dezinfecția spațiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport și conduitei angajaților din toate segmentele care țin de transportul aerian, feroviar, rutier sau naval. Totodată, Ministerul Transporturilor, în baza hotărârii CNSSU, poate restricționa transportul intern și internațional de mărfuri și persoane.
În domeniul educației şi cercetării, activitățile didactice desfășurate fizic se pot suspenda, fiind recomandate cele online. Inspectoratele școlare au obligația să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie. Instituțiile de învăţământ superior decid, fiecare în parte, cum își desfășoară activitățile didactice. Ministrul Educaţiei şi Cercetării şi ministrul Sănătății, în baza hotărârii CNSSU, stabilesc, prin ordin comun, măsuri pentru desfăşurarea activităţilor instituțiile de învăţământ pentru finalizarea anului școlar 2019 – 2020 și pregătirea începerii anului şcolar 2020-2021.
Bacalaureatul și Evaluarea Națională se va face „față în față”, în perioada 02 iunie-12 iunie 2020, în funcție de măsurile luate în comun de ministrului Educației și Cercetării și ministrului Sănătății, în baza hotărârii CNSSU.
Cantonamentele, antrenamentele și competițiile sportive vor fi organizate doar în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului Tineretului și Sportului și al Ministrului Sănătății, pe baza hotărârii CNSSU.
În timpul stării de alertă, activitatea instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film şi audiovizual, a instituțiilor de spectacole și/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale și a altor instituții de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber și festivalurile publice se pot suspenda, în funcție de deciziile CNSSU.
În schimb, slujbele religioase se vor desfășura liber, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorități, cu consultarea Departamentului Cultelor. Totuși, în lăcașele de cult, va trebui păstrată distanța minimă de siguranță, dar luate și alte asemenea măsuri privind orice care să reducă riscul de îmbolnăvire cu coronavirus.
Măsuri în domeniul insolvenței, pe perioada stării de alertă, sunt următoarele: „debitorul aflat în stare de insolvență va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr.85/2014 (…) fără a avea însă obligația de a introduce această cerere”, „dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014 nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă și termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd”, „se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art.5 pct.72 și ale tezei finale art.143 alin.(1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare”, „valoarea-prag prevăzută la art.5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori”.
„În cazul debitorului care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență (…) creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenței numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenții de plată”, se mai arată în proiect.
Mai mult, toate procedurile din procesul de intrare în insolvență se prelungesc cu 60 de zile. Doar în cazul în care debitorul se află în perioada de observație la data intrării în vigoare a stării de alertă, aceasta se prelungește cu 3 luni, iar timp de 15 zile după intrarea în vigoare, se poate prezenta un plan de reorganizare, în cazul celor care doresc acest lucru. Durata de reorganizare va putea să dureze până la patru ani, iar finalizarea insolvenței nu va trebui să depășească cinci ani.
Proiectul ar aduce alte modificări însemnate în penitenciare. De exemplu, serviciul de probațiune și toate întrevederile din cazul acestuia vor avea loc doar în condiții speciale sau, când este posibil, prin mijloace audio-video, cursurile de pregătire ale deținuților se vor face tot la distanță, sau fizic doar cu respectarea măsurilor de prevenție a răspândirii epidemiei de coronavirus, la fel ca în cazul programelor de reintegrare socială.
Obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității se va executa cu prioritate în cazurile al căror termen ori durată de supraveghere se împlinește în următoarele șase luni și în cazurile în care timpul rămas până la împlinirea termenului sau duratei supravegherii nu permite executarea integrală. Aceste munci vor trebui desfășurate doar în spații deschise sau în spații închise, cu respectarea regulilor de distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală.
Mai mult, vizite vor fi acordate doar dacă este instalat un dispozitiv de separare și sunt purtate echipamente de protecție, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate, activitățile din penitenciare se vor desfășura doar în grupuri restrânse, iar transferul între unități se va face doar în cazuri de urgență medicală. Totuși, toți deținuții vor primi dreptul la comunicări on-line cu familia, dar vor fi putea fi înregistrați. De asemenea, vor putea fi amânate vizitele intime și recompensele, în anumite situații.
Amenzi pentru nerespectarea acestor prevederi vor fi date conform OG 2/2001 și Legii 180/2002. Doar în cazul firmelor care nu impun program individualizat și măsuri de protecție, inspectorii de muncă sunt cei care vor da amenzi între1.000 lei la 5.000 lei.
„Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute de lege.
Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravențiile prevăzute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat”, se mai arată în finalul proiectului.
