Cartea zilei, joi 25 mai: Familii nobile din Banat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Heraldica si Genealogie, scrisă de Patricia A. Manea, a fost lansată recent, la București.
”Am fost onorată să mă aflu în Aula Bibliotecii Academiei Române la lansarea cărții “Familii nobile din Banat în secolul al VIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Heraldica și Genealogie ” scrisă de dr. Patricia A. Manea. O lucrare care este, dincolo de un instrument de lucru obligatoriu pentru oricine cercetează istoria Banatului, și o lectură plăcută pentru publicul larg. Felicitări autoarei!”, este mesajul Simonei Neumann.
„Lucrarea care vede acum lumina tiparului se apleacă asupra istoriei unei regiuni care este departe de a fi ocolit interesul specialiștilor datorită dimensiunilor multietnice, multiculturale și multiconfesionale care i-au îmbogățit istoria și i-au conferit un rol de punte de legătură între imperii, lumi și culturi Banatul.
Punctul de pornire l-a constituit o valoroasă teză de doctorat Familii nobile din Banat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Heraldică și genealogie, susținută cu succes de autoare în cadrul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din București.
Ceea ce conferă o valoare deosebită lucrării, trebuie spus de la început, este introducerea în circuitul științific a unor informații inedite, descoperite de Patricia Manea în arhivele pe care le-a cercetat cu asiduitate, pornind în fapt de la un fond arhivistic uitat și neexplorat, provenind din arhiva veche a comitatului Caraș, păstrat pe vremuri la muzeul din Lugoj și ajuns apoi în depozitele arhivelor din Timișoara.
Mergând pe urmele acestor arhive «călătoare», dispersate de-a lungul timpului și în condiții istorice uneori tragice, cum a fost și istoria Banatului, a fost recompus, pas cu pas, dosarul inițial.
Aceeași complexitate culturală și etno-confesională a determinat-o pe autoare, în chip fericit și justificat credem noi, să abordeze istoria elitelor bănățene în mod global, nu pe considerente și preferințe etnice care ar fi creat o fragmentare artificială ce putea împiedica înțelegerea fenomenelor în adâncimea și în integralitatea lor.”, explică prof. emerit Antal Lukacs.
