Academia Română, Filiala Timișoara, a găzduit un eveniment cultural de înaltă ținută, continuând seria dedicată filozofului Constantin Noica. Sub titlul „Cărți ziditoare în dezbatere”, evenimentul a marcat prezentarea volumului „Constantin Noica: interpretări la Platon”, semnat de Grigore Vida și publicat la Editura Humanitas în 2019.
Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filozofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara. Prelegerile au adus în prim-plan contribuția lui Noica la interpretarea operelor lui Platon, unul dintre marii gânditori ai Antichității. Invitat special a fost academicianul Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, care a susținut o prelegere intitulată „Analiza profesională”.
Dezbateri despre moștenirea lui Noica
Moderată de academicianul Dan Dubină, manifestarea a oferit prilejul unor discuții profunde despre relația lui Noica cu Platon. Editorul cărții, Grigore Vida, a subliniat complexitatea gândirii filozofului român, arătând că Noica nu doar interpretează, ci dialoghează cu Platon, analizând relația dintre real și ideal, o temă centrală în opera sa.
„Noica nu s-a despărțit niciodată de Platon. Gândirea sa, deși inspirată de Descartes, Kant și Hegel, a găsit în Platon un punct de sprijin constant. De la Platon, Noica preia ideea că realul și idealul sunt interdependente, iar Ideea, în viziunea lui, întemeiază realul fără a se separa de acesta”, a explicat Vida.
Academicianul Ioan Boldea a punctat semnificația lucrării „Interpretări la Platon” în cadrul moștenirii filozofice românești, iar dezbaterile au fost completate de intervenții din partea altor invitați.
Moștenirea lui Constantin Noica
Născut în 1909, Constantin Noica este considerat una dintre cele mai importante figuri filozofice românești ale secolului XX. Absolvent al Facultății de Filozofie și Litere din București, Noica a fost influențat de profesorul Nae Ionescu și a făcut parte din generația interbelică alături de personalități precum Mircea Eliade, Emil Cioran și Mihail Sebastian.
Viața sa a fost marcată de persecuțiile regimului comunist. După ani de detenție și domiciliu forțat, Noica s-a retras la Păltiniș, unde a creat un adevărat cerc filozofic cunoscut sub numele „Școala de la Păltiniș”. Moștenirea sa include 20 de lucrări publicate antum și alte șapte postume, iar contribuția sa la gândirea filozofică rămâne un reper al culturii române.
Prezentarea de la Timișoara, care a reunit personalități ale mediului academic și iubitori de cultură, a fost o reconfirmare a valorii inestimabile pe care opera lui Constantin Noica o are pentru patrimoniul cultural național.
