Acasă Cultura Cât câştigă scriitorii timişoreni din drepturile de autor? Află aici! (1)

Cât câştigă scriitorii timişoreni din drepturile de autor? Află aici! (1)

DISTRIBUIȚI

La mai bine de o săptămână de la Ziua internaţională a Cărţii şi a Dreptului de autor (23 aprilie), la Timişoara are loc un nou târg de carte. Sunt ocazii rare în care mulţimea îşi desprinde vremelnic ochii din monitoarele mici sau mari, fixe sau mobile, pentru a studia ultimele apariţii editoriale şi, eventual, pentru a profita de reduceri. În acest context, merită să aruncăm o privire şi în lumea condeierilor bănăţeni, cei care, de bine de rău, nu au renunţat la o îndeletnicire devenită din ce în ce tot mai păguboasă.

Avem în Timişoara (şi în Banat) scriitori importanţi? Ce fac aceştia, ce scriu, cum trăiesc şi, mai ales, din ce trăiesc? Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări, am stat de vorbă cu 10 dintre cei mai de succes scriitori contemporani care locuiesc sau au locuit în Banat.

Două cazuri atipice

Evident, o asemenea discuţie nu poate să o excludă pe Herta Müller. Devenită celebră pentru majoritatea bănăţenilor abia după ce a câştigat Premiul Nobel, Herta Müller trăieşte de pe urma scrierilor ei. Un alt timişorean care locuieşte în străinătate şi trăieşte din scris este Cătălin Dorian Florescu. Stabilit în Elveţia, acesta a renunţat la meseria de psiholog în urmă cu patru ani pentru a se dedica beletristicii. Exceptând aceste două cazuri, mai degrabă atipice, grosul scriitorilor bănăţeni nu îşi permite să trăiască exclusiv de pe urma veniturilor din drepturi de autor. De fapt, mai bine de 99% dintre scriitorii din România se află în această situaţie.

O imagine de ansamblu, de la Cornel Ungureanu

Dintre zecile de scriitori originari din Banat, majoritatea membri ai Uniunii Scriitorilor, sunt puţini cei ale căror cărţi se găsesc în librării sau au tiraje mai consistente. Şi mai puţini sunt aceia care primesc bani de la edituri în urma vânzărilor de cărţi.  Pentru o imagine de ansamblu, am apelat la Cornel Ungureanu, preşedintele Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România. Ce am aflat? „Problemele culturii sunt grave şi e momentul să ne revenim! În ceea ce priveşte susţinerea cărţii, cred că mai sunt foarte multe lucruri de făcut. Cred că ar trebui să existe la guvern un gând bun pentru definirea identităţii naţionale şi, dacă vreţi, europene”, susţine Cornel Ungureanu. Cât despre colegii timişoreni de la USR, abia s-ar găsi unul sau doi autori care câştigă bani din cărţi, însă sume infime. De altfel, el însuşi spune că, din cele 16 cărţi scrise în ultimii 20 de ani, câştigurile financiare tind spre zero.

Robert Şerban şi scriitorul ca muritor de foame

Robert Şerban este, la ora actuală, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori timişoreni. Carisma şi aprecierea de care se bucură în toate cercurile culturale timişorene nu i-au adus însă şi venituri din vânzarea de cărţi. „Spaima părinţilor mei era că o să ajung… scriitor. Iar asta însemna, în viziunea lor, muritor de foame. Sau, ca să nuanţez: mă puteam face scriitor, dar întâi trebuia să am o meserie. Aşa că am dat admiterea la Poli, ca să mă fac inginer. Paradoxal, tata e scriitor. Adevărat, a trăit din ziaristică, nu din drepurile de autor pe care le-a încasat pe cărţile publicate. Şi eu tot din jurnalistică am trăit şi trăiesc.E o meserie soră cu literatura. Soră cam vitregă, e adevărat… Ar fi fost imposibil să supravieţuiesc cu banii pe care i-am câştigat din literatură. Majoritatea revistelor literare nu plătesc, iar cele care o fac, plătesc simbolic. Din vânzarea cărţilor nu cred că am câştigat, în total, mai mult de 400 de euro. Şi am publicat 10 cărţi. Şi nu toate de poezie. Şi toate s-au vândut. Adevărat, am câştigat nişte bani din premiile şi bursele literare. Sună, poate, anacronic ce spun: scriu ca să mă cunosc mai bine, să înţeleg lumea în care trăiesc mai profund, să mă împrietenesc şi mai mult cu mine, nu ca să fac bani. În literatură, cuvintele-mi aduc fericirea, nu banii!”, povesteşte Robert Şerban.

Bani puţini şi pentru autorii cunoscuţi la nivel naţional

Unul dintre scriitorii care se poate lăuda cu venituri mai consistente este Radu Paraschivescu. Crescut la Lugoj şi mutat la Bucureşti, Paraschivescu se consideră sufleteşte bănăţean. Volumul său din 2006, „Ghidul nesimţitului”, s-a vândut în 50.000 de exemplare, scriitorul câştigând aproximativ 25.000 de euro. În rest, cărţile s-au vândut în câte 3.000 de exemplare, generând venituri totale de 40.000 de euro. „Grosul încasărilor mele vine din scris la ziar şi apariţii la televizor. Cărţile sunt, la ora asta, a doua sursă de venit, dacă nu a treia. O lună de colaborări în presă şi la televiziune îmi poate aduce în jur de 2.500 de euro. O carte care se vinde în 2.000 de exmplare îi aduce scriitorului cam 6.000 de lei, din care statul ia 30%. Şi asta pe parcursul a 3-4 ani. Iar scriitorul a lucrat la cartea respectivă un an sau chiar mai mult. Dacă împărţim la numărul de luni, dă o sumă aproape jignitoare. Nu se poate trăi din scris”, ne-a declarat Radu Paraschivescu.

Un alt scriitor popular este Radu Pavel Gheo. Deşi cărţile sale se vând relativ bine, nu câştigă mai mult de 500 de euro pe an. Se mai adaugă şi veniturile din traducerile pe care le realizează pentru Editura Polirom şi veniturile din colaborările în presă, însă nici ele prea consistente.

La rândul său, Mircea Mihăieş declară că satisfacţiile sale sunt platonice. „Tirajele nu au fost niciodată atât de mari încât să genereze beneficii pe care să nu le pot cheltui în câteva zile. O singură dată s-a întâmplat să ies din acest cadru, în anul 1990, când am publicat romanul „Femeia în roşu”, scris împreună cu Mircea Nedelciu şi Adriana Babeţi. Cartea s-a vândut în 100.000 de exemplare şi din treimea mea din drepturile de autor eu am putut să-mi cumpăr un apartament. De atunci, banii care vin sunt nişte sume modice, care prind bine, dar nu mă ajută să trăiesc doar din scris. Am o colaborare din 1993 la revista România Literară. Sunt plătit, dar sunt nişte sume mai degrabă simbolice. În schimb, sunt destul de bine plătit pentru articolele pe care le scriu pentru Evenimentul Zilei”, spune vicepreşedintele Institutului Cultural Român.

Nu rataţi joi partea a II-a a materialului, cu Adriana Babeţi, Dorin Tudoran, Livius Ciocârlie, Şerban Foarţă şi Marius Ghilezan!

Comentarii

comentarii