Acasă Economic Cât de gravă este criza energetică în România și la ce ne...

Cât de gravă este criza energetică în România și la ce ne putem aștepta pe plan economic? Răspunsurile lui Marian Mocan, decanul MPT

DISTRIBUIȚI

Marian MOCAN 1Marian Mocan, decanul Facultății de Management în Producție și Transporturi (MPT) a Universității Politehnice din Timișoara și reputat economist, a oferit, într-un interviu pentru TeleU, mai multe puncte de vedere referitoare la probleme actuale din economie. Acesta a vorbim despre criza energetică sau inflație, dar a dat și sfaturi despre investițiile „safe” pe care le poate face o persoană cu venituri medii într-o asemenea perioadă.

„Din punct de vedere economic, situația nu ar trebui să fie dificilă. Dacă vorbim din punct de vedere politic, depinde de situația la nivel mondial. În funcție de aceasta, în ultima perioadă s-a urcat sau s-a coborât. De exemplu, vedem că țările din OPEC au zis că reduc producția de petrol ca să crească din nou prețul. Este foarte volatil mediul acesta. Vorbim de social, economic și politic. Totul este foarte impredictibil în momentul de față”, a spus Marian Mocan.

În ceea ce privește criza energetică, decanul MPT consideră că România are norocul de a avea resurse, dar ghinionul că nu le administrează cum trebuie. În aceste condiții, nu pică bine nici un „Green Deal” european cu ținte prea îndrăznețe, consideră decanul.

„Din păcate, România nu își gestionează cum trebuie resursele pe care le are, deși este una dintre puținele țări care nu depinde de gazul rusesc, folosim 10% gaz rusesc, dar se pot găsi ușor și alte surse. Fără să ai o strategie energetică la nivel de țară, care trebuia să fie făcută de acum 20 de ani, și dacă doar în ultimul moment să încerci să cârpești anumite lucruri care apar este foarte greu. Ceea ce încearcă guvernul să facă acum este ca un pompier care vrea să stingă un incendiu, pe care poate să îl stingă, dar fără să identifice cauzele, fără să știe dacă în viitor nu va apărea un incendiu de același fel. «Green deal»-ul pe care Uniunea Europeană l-a propus țărilor componente, cu niște ținte foarte, foarte ambiționase, trebuia să fie gândit mai profund. Înlocuiești energia clasică cu energie alternativă, dar dacă nu bate vântul, dacă nu e soare, dacă ai o secetă ce faci? Stocarea este foarte costisitoare și grea, cu un cost cât toată investiția. În plus, se poate face pe o perioadă limitată. România este în fața altor țări în ceea ce privește energia verde. Noi avem mult mai multă energie verde produsă – vorbim de hidrocentrale, de centrale eoliene, de panouri fotovoltaice – avem și potențial inclusiv la microhidrocentrale. Austria și Elveția pe toate râurile au microcentrale. La noi vine un ONG și spune că se distruge nu știu ce specie. Nu știm să punem piciorul în prag. Înțeleg și susțin ideea unui mediu sustenabil, dar trebuie se ne gândim ce se întâmplă astăzi și mâine și dacă lumea își permite să plătească dublu ceva ce ar putea plăti la jumătate de preț”, a explicat Mocan.

Acesta a vorbit și despre eventuala recesiune economică și despre inflație: „Predicțiile nu sunt foarte roz. Creșterea economică va încetini, sper să nu intrăm în recesiune. La ce va duce? La eliminarea unor locuri de muncă, va duce la scumpirea unor produse, la scăderea cererii de pe piață și la limitarea puterii de cumpărare. (…) Inflația este dată în special de criza energetică și de banii care s-au acumulat la populație în perioada pandemiei. O grămadă de țări au dat bani cetățenilor să stea acasă. Stând acasă, oamenii au acumulat bani, nu au cheltuit și acum trebuie să îi scoți pe piață. Cum poți să îi scoți? Crescând prețurile! Și vă mai spun un motiv la care m-am gândit recent, nu l-am citit niciunde, poate îl expun eu pentru prima dată: energia alternativă este mult mai scumpă. Mulți spun «da, sunt de acord cu energia alternativă», dar când îi pui să plătească spun «mai bine rămân cu clasicul». Energia clasică crește la nivelul energiei alternative, așa că nu mai au ce să spună și trec la energie alternativă”.

Cât despre dobânzi, Mocan este convins că, deși acestea au crescut, decizia de a lua sau nu un credit poate încă fi binevenită, în anumite condiții: „Fiecare om trebuie să se gândească pe termen lung când se avântă să ia un credit. Are nevoie de el? Dacă faci o investiție, da, este ok. Dar dacă mergi în vacanță în nu știu ce insule, ar trebuie să te gândești «mai bine merg pe mai aproape, să nu dau 3.000 de euro, să dau numai 1.000, să nu mai zbor cu avionul, să mă duc cu mașina personală sau trenul». Trebuie să fim un pic mai cumpătați. Asta e greu să le impui românilor. Dar noi ne adaptăm, să știți”.

În a doua jumătate a interviului, decanul a vorbit și despre investiții, inclusiv în imobiliare: „Prețurile imobiliarelor au nu o să mai crească pe termen scurt, poate maximum 2-3%. Va fi o creștere, dar pe termen lung, probabil până la nivelul din Ungaria, Polonia, Cehia. Nu putem să fim altfel de cum sunt alții. Veniturile au crescut din 2008 încoace mult mai mult decât trendul de creștere al prețului pe metru pătrat, iar an ca 2019 an nu vom mai avea curând, toate funcționau ceas. (…) De investiții acum, cel mai «safe» e cu titlurile de stat. Poți să bagi bani la un fond de investiții, dar e cu dus și întors. Ca să nu ai niciun risc, acestea (titlurile de stat – n.r.) sunt 100% sigure, ca investiții pe termen lung. Inclusiv când joci la bursă, la bursă românească, aș recomanda firmele din domeniul energiei, care sigur o să aibă 5-10 ani de stabilitate și creștere, dar nu o creștere de 10 ori într-un an de zile, cum a avut de exemplu firma lui Elon Musk. Și în aur se poate. Nu a crescut foarte mult, dar din 1990 până acum a fost cea mai sănătoasă investiție. Este o investiție solidă și mai depinde de piață, dar nu la fel de mult ca valutele. Nu câștigi foarte mult, dar câștigi sigur, Vorbesc de bijuterii, dacă le iei la gram, poate monede de aur sau lingouri”.

În ceea ce privește impactul războiului din Ucraina, Mocan are o opinie destul de clară: nu este o cauză, ci un pretext pentru scumpiri. Războiul ucrainean este un motiv, nu o cauză. Creșterea prețurilor se vedea și înainte de război. Și barilul de petrol era mai scump, dar prețul (la pompă – n.r.) era mult mai mic. Nu e o cauză, e un motiv, un atu pe care îl au politicienii. De exemplu, prețul la materiale a scăzut. Auzeam constructorii care se justificau că luau materiale din Ucraina și au crescut prețurile. Astfel, materialele au ajuns la un preț care nu mia putea fi suportat. Acum prețurile au scăzut cu vreo 30% față de ce a fost în primăvară. Asta nu se spune. A ajuns dolarul 5 lei și ceva. Ok, dar cu ce te afectează? Dacă imporți din America, da, e mai scump. Dacă imporți petrol e mai scump la nivel internațional. (…) Dar se face multă speculă, uitați ce profituri au unele companii. De ce nu se iau măsuri? În primul rând, e foarte greu să o dovedești. Doi, e o economie liberă. Când pui o barieră la ceva, de exemplu cei 50 de bani pe litru de carburant, cu 50 de bani îți scade ție prețul la pompă, dar tot trebuie plătite de guvern la companie. Teoretic nu dai tu, dar dai prin taxe”.

În cadrul discuției, Marian Mocan a mai abordat și alte teme. De exemplu, acesta spune că pe piața muncii în viitor vor rămâne destul de bine plătiți inginerii de toate felurile sau specialiștii în agricultură, dar mai puțin programatorii. Tot acesta mai spune că și medicii din România au ajuns să fie plătiți destul de bine, poate chiar la nivelul omologilor din Franța sau Germania.

Comentarii

comentarii