Academia de Advocacy și membrii Coaliției 52 au prezentat joi, 10 decembire, la Timișoara, rezultatele cercetării “M-am decis să mă implic”, Romania 2015, evidențiind cu precădere concluziile monitorizării aplicării L52/2003, republicată în 2013, privind transparența decizională a autorităților publice.
“Trebuie să înţelegem că, în afară de familie şi serviciu, mai avem şi viaţa civică prin care ne valorificăm drepturile conferite de calitatea de cetăţeni şi contribuabili. Aici relaţionăm cu autoritatea publică. De câte ori nu ne surprinde spargerea unei străzi, tăierea unor copaci, eliminarea unor spaţii verzi sau construirea unui bloc într-un cartier de case? N-ar fi trebuit să fim întrebaţi sau consultaţi înainte? Poate am fi avut alte sugestii. Puterea noastră se manifestă prin activism şi intervenţie. Legea L52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică ne oferă şansa de a propune argumentat, ce este convenabil pentru noi în orice proiect de act normativ al unei autorităţi publice, înainte de a se lua decizia”, spune Radu Nicosevici, președintele Academiei de Advocacy
În spiritul acestui crez, prezenta cercetare este rezultatul monitorizării lunare, a aplicării L52/2003 modificată în 2013 privind transparența decizională în administrația publică din România, în perioada februarie – octombrie 2015, prin intermediul platformei online ”M-am decis să mă implic!” – www.implicare-L52.ro, activitate a proiectului ”Campaniile Coaliției 52 – conștientizare, monitorizare, consolidare, influențare”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, www.eeagrants.org , www.fondong.fdsc.ro.
Efortul de mobilizare, voluntar, depus de reprezentanții organizațiilor legal constituite și al cetățenilor României, a avut în vedere, cu precădere, următoarele: intensificarea aplicării prevederilor L52/2003 modificata în 2013, privind transparența decizională a administrațiilor publice, atât din perspectiva drepturilor reprezentanților societății civile și a cetățenilor, cât și din perspectiva obligațiilor autorităților publice în procesul de elaborare a actelor normative și a politicilor publice; evidențierea interacțiunii dintre societatea civilă și autoritățile publice, în ceea ce privește operaționalizarea lunară a prevederilor L52/2003 modificata in 2013, privind transparența decizională a administrațiilor publice.
Prin această analiză, s-a urmărit atât calitatea dialogului între instituțiile publice și societatea civilă – rezultat din analiza ratei de răspuns la solicitările adresate, cât și transparența decizională și implicarea societății civile în procesul decizional – rezultata din analiza pe conținut a răspunsurilor primite.
Iată, în cele ce urmează rezultatele cercetării “M-am decis să mă implic”, februarie – octombrie, România 2015, sintetizate cu sprijinul voluntar al sociologului Mircea Kivu.
Rata de rǎspuns
În total au fost trimise, în lunile februarie-octombrie 2015, 846 solicitǎri de informaţii către 17 ministere şi 109 primării. In 55% din cazuri, s-au primit rǎspunsuri în termenul de 10 zile lucrătoare, în 5% din cazuri s-au inregistrat raspunsuri dupǎ expirarea acestui termen, iar in 40% din cazuri nu s-a rǎspuns deloc. . Se observă că ponderea răspunsurilor primite în termen de la ministere este mult inferioară celor primite de la primării. Mai exact, ministerele au răspuns în termen de 10 zile lucrătoare în 39% din cazuri, în timp ce primăriile, în 58% din cazuri. Cele mai transparente autorități publice sunt primǎriile Hunedoara, Medgidia, Buzău, Tulcea, Braşov, Adjud, Sector 3, Sector 2 şi Lugoj. Dintre ministere, cea mai bună situaţie o înregistrează Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care a răspuns în termen, tuturor solicitărilor primite. La polul opus, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu au răspuns niciuneia din solicitările trasmise. De asemenea, nu au răspuns niciunei solicitări primăriile din Miercurea Ciuc, Făgăraş, Caracal, Calafat, Blaj, Bârlad, Băileşti.
Informaţiile primite
Ministerul Finanțelor se remarcă cu rezultate peste medie la cinci din cele șapte întrebări: proiecte de acte normative adoptate (10.7/lună), proiecte care au fost supuse consultării publice (64 din 64), proiecte modificate în urma procesului de consultare publică (7), opinii scrise colectate cu privire la proiectele de acte normative aflate în considerare publică (846), justificări în scris de nepreluare a recomandărilor (362).
Proiecte de acte normative adoptate
Numărul proiectelor de hotărâri adoptate lunar, variazǎ de la niciunul/lună (101 cazuri, adică 19% din total) şi 87 de acte normative adoptate/luna. Dintre primǎrii, cele mai multe proiecte au fost adoptate, în medie, lunar, la Braşov (60), Timişoara (47), Piteşti (42), Galaţi, (40), Cluj-Napoca (39).
Proiecte care au fost supuse consultării publice
Dintre cele 5748 proiecte de acte normative adoptate, doar o treime (1896) au fost supuse consultării publice. Au reuşit să nu supună consultării publice niciunul dintre proiectele adoptate: Sector 4 (80 proiecte adoptate), Huşi (38), Piatra Neamţ (32), Carei (10), Gheorgheni (8), Târgu Secuiesc (6), Beiuş (3). Ministerul Finanţelor Publice a supus consultării publice toate cele 64 proiecte adoptate. 11 primării au adoptat cel puţin 10 proiecte, toate fiind supuse consultării: Medgidia (25), Slatina (228), Mediaş (99), Moineşti (80), Sector 6 (60), Târgu Mureş (56), Călăraşi (39), Brăila (31), Satu Mare (22), Sector 1 (21), Sebeş (10).
Proiecte modificate în urma procesului de consultare publică
Numai 77 proiecte (1,3% din totalul celor adoptate) au fost modificate ca urmare a consultǎrilor publice. Cele mai multe modificǎri s-au înregistrat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (27), Ministerul Finanțelor Publice (7).
Opinii scrise colectate cu privire la proiectele de acte normative aflate în consultare publică
În 78% din rǎspunsurile în care au existat proiecte supuse consultării publice nu a fost colectatǎ nicio opinie scrisǎ. În total au fost colectate 1472 opinii scrise. Dintre acestea, cele mai multe au fost la Ministerul Finanţelor (846) şi Ministerul Justiţiei (262).
Dezbateri publice din proprie iniţiativă
În mai mult de trei sferturi (78%) din cazurile în care s-a primit răspuns nu a fost iniţiatǎ nicio dezbatere publicǎ. Se remarcă, totuși, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale care a realizat 22 de dezbateri doar în luna aprilie.
Dezbateri publice la cererea organizaţiilor societății civile
În 96% din cazuri nu a fost organizatǎ nicio dezbatere solicitatǎ de organizaţiile societǎţii civile, respectiv ministere -28 dezbateri cerute, 54 dezbateri inițiate; primării -8 dezbateri cerute, 146 dezbateri inițiate
Justificări în scris de nepreluare a recomandărilor
În total au existat 59 de răspunsuri în care au fost referite proiecte supuse consultării care nu au fost modificate şi pentru care s-au primit opinii scrise. Dintre acestea, în 39 de cazuri (66%) nu au fost trimise justificări scrise. Cele mai multe justificări scrise au fost trimise de cǎtre Ministerul Finanţelor (362) şi de cǎtre Ministerul Muncii (27). Dintre primării, Piteşti a trimis 5 justificări scrise pentru nepreluarea recomandărilor.
Toate informațiile prezentate, precum și arhiva tuturor solicitărilor transmise si a răspunsurilor primite, se regăsesc pe platforma M-am decis să mă implic! – www.implicare-L52.ro, la secțiunea ”REZULTATE” precum și la www.advocacy.ro.
