Acas─â Politica Ce Germaniei nu-i place

Ce Germaniei nu-i place

1009
DISTRIBUIȚI

Doamna Angela Merkel e ├«n fl─âc─âri. ╚śi amenin╚Ť─â c─â va schimba regulile Uniunii Europene. Pentru c─â China o calc─â pe b─ât─âturi. Investe╚Öte masiv ├«n Europa. ╚śi afacerile Berlinului sunt puse astfel ├«n pericol. Doamna Merkel anun╚Ť─â m─âsuri extreme. Instituie ├«mpotriva Chinei reguli pe care ea ├«ns─â╚Öi le ├«ncalc─â. ├Än raport cu Federa╚Ťia Rus─â.

Cancelarul Angela Merkel a anun╚Ťat c─â este decis─â, ├«n calitate de mare juc─âtor european, s─â instituie o nou─â regul─â comunitar─â. Care s─â devin─â lege. ╚śi s─â fie b─âtut─â ├«n cuie. ╚śi anume ca statelor membre s─â li se poat─â interzice s─â fac─â afaceri cu un stat ter╚Ť, ├«n m─âsura ├«n care se apreciaz─â c─â respectivele afaceri ar prejudicia Uniunea European─â. S─â o lu─âm pe ├«ndelete ╚Öi s─â vedem de ce ├«ncearc─â Germania s─â procedeze astfel ╚Öi ├«n ce m─âsur─â inten╚Ťiile doamnei Merkel sunt corecte ├«n raport cu celelalte state.

Din c├ónd ├«n c├ónd, China anun╚Ť─â investi╚Ťii masive ├«n Europa. De sute de miliarde de euro. Fie investi╚Ťii ├«n infrastructur─â, fie ├«n sistemul bancar, fie pentru sus╚Ťinerea statelor est-europene, pe care fondurile de coeziune nu reu╚Öesc s─â le aduc─â la nivelul nucleului dur. ├Än mod evident, China, care dispune de rezerve uria╚Öe, ├«n special ├«n dolari, g├ónde╚Öte ├«n mod pragmatic. Aceste fonduri trebuie investite undeva. Iar Uniunea European─â reprezint─â o pia╚Ť─â relativ stabil─â. Prin urmare, nimeni nu trebuie s─â se am─âgeasc─â ├«n sensul c─â Beijingul g├ónde╚Öte ├«n termeni altrui╚Öti. Dimpotriv─â. Aceasta este o strategie c├ót se poate de pragmatic─â. Dar din care pot c├ó╚Ötiga toate p─âr╚Ťile. Investi╚Ťiile Chinei ├«n Europa s-ar putea ├«ns─â s─â fie mai ieftine dec├ót investi╚Ťiile germane. ╚śi mai atractive. ╚śi, ├«n orice caz, lipsite de condi╚Ťion─âri politice. Din acest motiv, cea mai puternic─â economie european─â, Germania, care s-a extins hegemonic, inclusiv politic, pe ├«ntreg continentul, se simte amenin╚Ťat─â de cea mai puternic─â economie a lumii. Pentru cine ├«nc─â nu este informat, China este ├«n prezent statul cu cel mai mare Produs Intern Brut din lume. Iar consecin╚Ťa este c─â Berlinul trece la amenin╚Ť─âri.

Am putea astfel, ├«n legislatura urm─âtoare a Parlamentului European, s─â vedem introdus─â o directiv─â ÔÇô nu neap─ârat cu m├óna Germaniei, dar av├ónd Germania ├«n spate ca dirijor ÔÇô prin care amenin╚Ťarea cancelarului Angela Merkel  s─â fie pus─â ├«n oper─â. ╚śi de c├óte ori un stat european, oricare, cu excep╚Ťia, fire╚Öte, a Germaniei, dore╚Öte s─â ├«ncheie un contract important cu firme sau cu b─ânci non-europene, respectiva directiv─â s─â pun─â ├«n mi╚Öcare un mecansim de interdic╚Ťie. Pe motiv c─â acea afacere nu este ├«n interesul UE. Germania vrea cu alte cuvinte s─â separe Europa de restul lumii, dac─â se poate ╚Öi de Marea Britanie, cu un zid nem╚Ťesc.

Pornind de la premizele expuse mai sus, sunt de luat ├«n discu╚Ťie dou─â elemente. 1). Germania ├«ncearc─â s─â le fac─â altora ceea ce ei nu-i place. 2). Berlinul ├«╚Öi oficializeaz─â statutul de hegemeon asupra ├«ntregii Europe. Le analiz─âm pe r├ónd.

Germania este ├«ntr-un conflict dur cu Statele Unite din mai multe motive, dou─â dintre acestea fiind ├«n leg─âtur─â cu tema acestei analize. Statele Unite ├«ncearc─â s─â instituie anumite bariere vamale pentru produsele importate din Germania, constat├ónd c─â au o balan╚Ť─â deficitar─â cu acest stat, ├«n sensul c─â mai mult import─â, dec├ót export─â. Iar Germania, fire╚Öte, este deranjat─â de faptul c─â Donald Trump ├«ncearc─â s─â pun─â fr├ón─â expansiunii ├«n Statelor Unite a capitalului german. Al doilea motiv de conflict vizeaz─â, culmea, chiar China. China se preg─âte╚Öte s─â exporte ├«n Germania o tehnologie de v├órf IT, pe care Germania o prefer─â produselor americane, dar pe care Statele Unite, care de altfe amenin╚Ť─â Berlinul cu sanc╚Ťiuni, o apreciaz─â drept periculoas─â pentru securitatea european─â. Pur ╚Öi simplu pentru c─â ar permite, spun speciali╚Öii de la Washington, interceptarea celor mai sensibile comunica╚Ťii. Germania merge ├«ns─â ├«nainte ╚Öi nici nu se sinchise╚Öte de avertismentele Casei Albe. Acum, aceea╚Öi Germanie ╚Öi practic ├«n acela╚Öi interval de timp, ├«ncearc─â s─â stopeze alte investi╚Ťii ale Chinei ├«n alte state ale Uniunii Europene.

Dovada c─â Berlinul nu mai poate lucra disimulat, ci ac╚Ťioneaz─â f─â╚Ťi╚Ö, ├«n sensul afirm─ârii hegemoniei sale, este dat─â de o alt─â ├«mprejurare. De o provocare asem─ân─âtoare. Dar ├«n sens invers. Printr-un mega-contract secret, se ╚Ötie c─â de ani de zile Germania import─â cantit─â╚Ťi uria╚Öe de gaz rusesc la un pre╚Ť preferen╚Ťial. De altfel, fostul cancelar al Germaniei a lucrat la scurt timp dup─â dezinvestirea lui fix la Gazprom. Rusia ├«╚Öi scoate p├órleala legat─â de pre╚Ťul preferen╚Ťial supratax├ónd alte state europene, ├«n special cele din est. ├Än felul acesta, ├«n mod indirect, aceste state din est, care nu au propriile resurse, pl─âtesc an de an un tribut costisitor Germaniei. Mai mult, Germania, printr-o ├«n╚Ťelegere cu Federa╚Ťia Rus─â, pecetluie╚Öte dependen╚Ťa Uniunii Europene de Kremlin, construind ╚Öi urm├ónd s─â pun─â ├«n func╚Ťiune o magistral─â de gaze, care s─â fac─â direct leg─âtura cu rezervele Gazprom. ├Än timp ce Statele Unite ╚Öi alte state din Europa de Est se arat─â din ce ├«n ce mai deranjate de proiectul germano-rus.

╚śi acum s─â punem punct, dar nu ├«nainte de a ne ├«ntreba cum va func╚Ťiona, dac─â va fi instituit─â, faimoasa directiv─â anun╚Ťat─â de Angela Merkel. Va func╚Ťiona ├«ntr-un singur sens? Adic─â numai atunci c├ónd ar putea fi lezate interesele germane? E o ├«ntrebare pur retoric─â.

 

 

Comentarii

comentarii