Acasă Politica Ce măsuri a luat MAI-ul pentru a gestiona „criminalitatea generată de criza...

Ce măsuri a luat MAI-ul pentru a gestiona „criminalitatea generată de criza migranților” la Timișoara? Răspunsul primit de senatoarea Alina Gorghiu

499
DISTRIBUIȚI

La mijlocul lunii martie, Alina Gorghiu, senatoare PNL Timiș, l-a întrebat, într-o interpelare, pe ministrul de Interne, Lucian Bode, ce măsuri ia ministerul pentru a gestiona „criminalitatea generată de criza migranților dn Timișoara”. La începutul lunii aprilie i-a venit răspunsul, iar joi, la câteva zile de la încăierarea dintre migranți soldată cu moartea unuia dintre ei și rănirea altuia, a făcut public documentul primit.

„Timișoara nu este singură în lupta împotriva criminalității generate de criza migranților! Am întrebat deja Ministerul Afacerilor Interne cum va restabili sentimentul de siguranță în Timișoara! Vedeți aici răspunsul”, a scris senatoarea, într-o postare pe pagina sa de Facebook, atașând fotografii cu răspunsul primit pe 7 aprilie.

Încă de la început, în răspunsul primit, semnat de Bode, se menționează că numărul migranților este în creștere: „În anul 2020, (…) România a înregistrat un număr crescut de cereri de azil, respectiv 6.138, cu 137% mai multe decât în 2019, în mare partea acestea fiind depuse la Centru de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil (C.R.P.C.S.A.) Timișoara, aflat în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări (I.G.I.). Tendința de creștere a numărului de cereri de azil s-a menținut și la începutul anului 2021, până la data de 19.03.2021 fiind înregistrate peste 2.400 de cereri. Menționăm faptul că solicitanții de azil nu fa parte din categoria persoanelor al căror drept de mișcare este limitat în vreun fel, aceștia având dreptul de a circula liber în afara centrelor regionale în cazul în care sunt cazați în aceste spații, drept stipulat atât prin legislația națională, cât și în dreptul european”.

În ceea ce privește migranții înregistrați în Timișoara, aceștia sunt în număr mult mai mare decât capacitatea de cazare a CRPCSA Timișoara, de 260 de locuri. De-a lungul anului 2020, a fost nevoie de 138 de operațiuni de transfer în cadrul cărora au fost relocate 2.845 de persoane, potrivit MAI. În acest an, între 1 ianuarie și 18 martie, deja au fost transferate alte 1.087 de persoane.

Acțiunile IGI de la Timișoara ar fi cuprins, potrivit răspunsului trimis Alinei Gorghiu, operaționalizarea unor locuri suplimentare de cazare pentru migranți, utilizarea unor spații deschise în cazuri excepționale, operaționalizarea unor tabere mobile în parteneriat cu IGSU și identificarea și închirierea, din finanțări europene, a unor locuințe pentru beneficiarii unor forme de protecție care locuiesc în centre. La acestea se adaugă și măsurile specifice întreprinse în încercarea de a preveni răspândirea virusului SARS-CoV-2 printre refugiați.

În decembrie 2020, CRPCSA Timișoara și-a mărit capacitatea cu 200 de locuri, și mai există un plan de extindere cu încă 100. De asemenea, privind asistența materială acordată solicitanților de azil ar mai fi în implementare cu proiect de grant cu o valoare de 943.199 de euro, iar privind asistența medicală și psihologică ar mai exista un altul de 646.341 de euro. Ambele au termen de finalizare în decembrie 2022.

Pentru gestionarea „fenomenului migraționist”, ar exista planuri de măsuri atât la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), cât și la Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Printre altele, „folosirea la capacitate maximă a forțelor și mijlocelor proprii pentru depistarea timpurie a migranților și prevenirea intrării ilegale a acestora pe teritoriul României”, supraveghere mai intensă la frontieră, acțiuni comune cu jandarmii sau Inspectoratul General de Aviație și acțiuni comune cu autoritățile din statele vecine.

Mai multe detalii în fotografiile atașate de Alina Gorghiu:

 

Comentarii

comentarii