Acasă Actualitate Ce noxe inspiră timişorenii odată cu aerul ?

Ce noxe inspiră timişorenii odată cu aerul ?

727
DISTRIBUIȚI

În fiecare zi, ceas de ceas şi clipă de clipă, timişorenii inspiră, odată cu aerul, următoarele noxe provenite, îndeosebi, de la traficul rutier: concentraţii de dioxid de sulf (SO2), de dioxid de azot (NO2), de monoxid de carbon (CO), de ozon (O3), mult praf (PM10), dar şi plumb, cadmiu, nichel şi compuşi organici volatili: benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen, sau p-xilen.
Depăşirile

Trebuie să subliniem că aşa cum arată raportul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, nu numai pe luna februarie 2012, ci şi lună de lună, limita maximă a acestor concentraţii foarte dăunătoare sănătăţii omului, plantelor şi animalelor nu a fost depăşită niciodată, deşi atunci când mergi pe stradă, mai ales pe la semafoare, nu poţi respira din cauza gazelor.

Din păcate, la concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10), în luna februarie, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite zilnice la probele prelevate pentru
determinările gravimetrice la staţiile de monitorizare, deşi jumătate din lună Timişoara a fost acoperită de zăpadă (neagră).

Astfel, la staţia TM-1 Calea Şagului, s-au înregistrat 9 depăşiri, la staţia TM-3 Carani, s-au înregistrat 11 depăşiri, la staţia TM-5 Calea Aradului, s-au înregistrat 13 depăşiri, iar la staţia TM-6 Moraviţa s-au înregistrat 9 depăşiri. La concentraţiile de pulberi sedimentabile, s-au prelevat 8 probe în municipiul Timişoara şi s-au
înregistrat 6 depăşiri a concentraţiei maxime admisibile (CMA) în conformitate cu prevederile legale. Valoarea maximă de 26,28 g/m2/lună, a fost înregistrată pe Calea Aradul.

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe s-a realizat cu ajutorul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului pentru aglomerarea Timişoara şi pentru judeţul Timiş alcătuită din şapte staţii, patru în Timişoara şi trei în suburban.

Efectele poluării asupra sănătăţii

Pulberile în suspensie – PM10 şi particule mai mici PM2,5 – sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10μ.

Principalele surse sunt activitatea industrială, sistemul de încalzire a populaţiei, centralele termoelectrice şi traficul rutier. Efecte asupra sănătăţii ţin de toxicitatea pulberilor. Cele cu diametru de la 5-10 µ (PM10) la 2,5-5 µ (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări.

Pe de altă parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cadmiu, Plumb, Arseniu, etc.) şi substante cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompuşi, etc.). Graficul anilor 2009 şi 2010 arată că pe lunile de vară nu prea au loc depăşiri ale PM10, fiindcă activitatea economico-socială e redusă.

Un vârf al prafului din Timişoara se poate observa de obicei în lunile octombrie-noiembrie. Depăşirile sunt cauzate de traficul auto în zona centrală a municipiului Timişoara pe arterele principale de trafic, în exteriorul acestuia de-a lungul drumurilor naţionale şi în localităţile situate pe rutele acestora.

Perioada în care traficul din imediata vecinătate a staţiilor este mai aglomerat se încadrează în intervalul orar 07.30 – 19.00. În zilele de sâmbătă şi duminică traficul este mai redus.
 

Comentarii

comentarii