Preinfarctul este un semnal de alarmă al corpului ce indică faptul că inima este suprasolicitată. De obicei, preinfarctul apare atunci când inima nu mai primește o cantitate suficientă de sânge oxigenat, deoarece arterele sunt îngroșate cu plăci de ateroscleroză sau blocate parțial cu un cheag de sânge. Așa cum și denumirea o sugerează, preinfarctul poate conduce la un infarct miocardic acut sau la alte probleme cardiovasculare, dacă nu este tratat la timp [1].
Ce simptome apar în cazul unui preinfarct?
Angina instabilă sau preinfarctul poate provoca o serie de simptome asemănătoare celor cauzate de infarct. Printre acestea se numără:
- durere sau disconfort în piept, care poate fi descris ca o senzație de presiune sau strângere;
- senzație de disconfort la nivelul brațelor, gâtului, spatelui sau umerilor, predominant pe partea stângă;
- respirație dificilă, care poate fi însoțită de o senzație de sufocare;
- transpirație excesivă, chiar și în lipsa efortului fizic;
- grețuri și vărsături;
- senzație de amețeală sau slăbiciune generală;
- anxietate [1][2].
Simptomele cauzate de preinfarct pot apărea în timpul repausului sau la efort redus și tind să se intensifice pe măsură ce trece timpul. De regulă, durerea nu dispare în timpul odihnei și nu răspunde la tratamentul obișnuit [3].
Este important de menționat faptul că unele simptome ale preinfarctului pot fi similare cu cele produse de alte afecțiuni, cum ar fi refluxul gastroesofagian, anxietatea sau indigestia. Cu toate acestea, dacă te confrunți cu aceste senzații, este important să ceri ajutor medical imediat. Diagnosticul și tratamentul precoce pot preveni un infarct miocardic și îți pot îmbunătăți șansele de recuperare!
Care este diferența dintre preinfarct și infarct?
Diferența majoră dintre cele două este gradul de deteriorare a mușchiului inimii. Deși preinfarctul poate provoca simptome similare cu cele ale unui infarct miocardic, în acest caz, mușchiul inimii nu este încă afectat în mod semnificativ, iar riscul de complicații este mai redus.
În cazul unui infarct miocardic, o parte din mușchiul inimii este distrusă din cauza fluxului de sânge redus. Ca urmare, pot apărea complicații cu diferite grade de severitate, precum aritmii, insuficiență cardiacă sau chiar stop cardiac [3].
Pentru a face diferența dintre preinfarct, infarct și alte afecțiuni care pot provoca simptome similare, medicul poate recomanda o serie de analize și investigații, precum:
- electrocardiograma (EKG);
- analize de sânge;
- ecografie cardiacă;
- test de stres la efort;
- coronarografie.
Cum poți preveni preinfarctul?
Poți lua unele măsuri pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare și implicit riscul de preinfarct. Adoptă o dietă sănătoasă și echilibrată, bogată în fibre, fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase, și evită pe cât posibil alimentele procesate, cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi.
Menține un stil de viață activ și fă mișcare în mod regulat. De asemenea, este bine să eviți fumatul și să iei măsuri de reducere a stresului, precum meditația, yoga sau alte tehnici de relaxare. Desigur, este recomandat să-ți monitorizezi în mod regulat tensiunea arterială și nivelul colesterolului și să urmezi tratamentele recomandate de medic, dacă este cazul.
Preinfarctul este o afecțiune serioasă și este considerat o urgență medicală ce necesită îngrijire de specialitate. Dacă te confrunți cu simptome persistente, a căror intensitate pare să crească, cere imediat ajutorul medicului!
Surse de informare:
[1] Nall, Rachel. “Unstable Angina.” Healthline, Healthline Media, 30 Oct. 2015, accesat in data de 24 Mar. 2023.
[2] “Unstable Angina: Causes, Symptoms and Treatment.” Cleveland Clinic, 2021, accesat in data de 24 Mar. 2023.
[3] “Unstable Angina.” Www.heart.org, 21 Aug. 2017, accesat in data de 24 Mar. 2023.
