Lipsa banilor este cea mai importantă preocupare a timişorenilor, dar problemele ce ţin de mediul înconjurător nu îi interesează – acestea sunt două dintre rezultatele consultării cetăţenilor, realizată în perioada iunie – decembrie 2011, de către CRIES Timişoara şi prezentate, luni, 23 aprilie, la Casa Adam Muller Guttenbrunn Timişoara. Top 10 indicatori de bunăstare
Mihaela Veţan, preşedintele CRIES, a spus că în top 10 indicatori de bunăstare nu s-a dat niciun răspuns cu privire la mediul înconjurător. Cele mai multe răspunsuri care au făcut referite la bani au fost date de funcţionarii publici şi cadrele didactice. Pe de altă parte, grupurile defavorizate şi oamenii străzii au făcut cele mai puţine referiri la bani. “Aceştia îşi rezolvă problemele nu neaparat cu bani”, a spus Veţan. Răspunsurile provenite de la cetăţeni au fost grupate în mai mulţi indicatori de bunăstare. Top 10 este următorul: 1. Puterea de cumpărare – acces la finanţe. 2. Loc de muncă. 3. Viaţa de familie – relaţii de familie. 4. Politeţe, respect şi toleranţă. 5. Dinamică, voinţă colectivă. 6. Echilibru fizic şi sănătate. 7. Activităţi şi iniţiative private. 8. Organizare, gestiune, finanţare. 9. Gestionarea timpului şi echilibru între activităţi. 10. A se angaja în societate. În urma analizelor, s-a stabilit că sporirea puterii de cumpărare este principala direcţie a viitorului Plan Local de Acţiune, pe care va trebui să îl creeze Primăria Timişoara. A doua direcţie ar trebui să fie politeţea, respectul şi toleranţa, prin gândirea unor acţiuni care să consolideze aceste valori în comunitate.
Niciun politician interesat de cerinţele timişorenilor
CRIES Timişoara, în parteneriat cu Platforma Europeană a Iniţiativelor Etice şi Solidare IRIS şi asociaţiile Institutul Intercultural Timişoara, Serviciul APEL şi Reper 21, desfăşoară proiectul strategic Rolul dialogului social în promovarea incluziunii sociale active, cofinanţat prin Fondul Social European şi este prevăzut să se deruleze la nivel naţional, în perioada 2010-2013. Obiectivul general este creşterea incluziunii sociale, prin promovarea dialogului social între diverşi actori ai societăţii (parteneri sociali, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţi ai mediului economic, instituţii publice, cetăţeni). Unul dintre obiectivele specifice este creşterea capacităţii actorilor implicaţi în domeniul incluziunii sociale (personal al organizaţiilor societăţii civile, al partenerilor sociali, al membrilor pactelor regionale pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială, personal al camerelor de comerţ şi industrie, al asociaţiilor fermierilor şi meseriaşilor) de a colabora în vederea dezvoltării planurilor locale de incluziune socială, pe parcursul a 36 de luni de proiect. Deşi au fost invitate şi partidele politice din Timişoara, nici un reprezentant nu a fost interesat să participe la eveniment, pentru a afla care sunt preocupările timişorenilor, cu mai puţin de două luni înaintea alegerilor locale, din 10 iunie.
