Disperarea fermierilor a ajuns la limită!
“Nici până acum, guvernul nu a dat hotărâre de recunoaştere a secetei ca factor de calamitate”, a declarat Viorel Matei, preşedintele APCPT Timiş şi al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România
Fermierii timişeni au ajuns la disperare, fiindcă nici într-al doisprezecelea ceas, politicienii nu se trezesc pentru a scoate din criza extrem de gravă agricultura. Oamenii sunt aşa de disperaţi încât nu mai ştiu ce să facă şi la cine să mai ceară sprijinul pentru a face faţă dificilelor probleme. Seceta lungă de trei luni a distrus o mare parte dintre culturi, subvenţiile şi aşa reduse vin cu mare întârziere şi ajung foarte greu în conturile agriculturilor, iar irigaţiile lipsesc cu desăvârşire de pe câmp de 20 de ani şi nimic nu se face pentru a se construi un nou sistem, foarte necesar în aceste vremuri de mare secetă. “E campanie electorală, dar nimeni nu vorbeşte de campania agricolă şi de problemele agricultorilor. Mai grav, unii politicieni susţin că agricultura este soluţia prin care ţara noastră ar putea ieşi din criza economico-financiară, dar nimeni nu aminteşte că, de fapt, agricultura e în criză şi nu se face absolut nimic să fie scoasă din această stare”, a declarat Nicolae Oprea, secretarul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Timiş.
“Împreună vom fi mai puternici!”!
Situaţia devine tot mai gravă, cu cât timpul trece, luna octombrie se aproprie de final, iar după 1 noiembrie, timpul optim pentru semănat şi lucrat pământul se epuizează. Din cauza lipsei de bani şi a întârzierii subvenţiilor, foarte mulţi fermieri din Timiş nu au reuşit să îşi semene tot terenul. Dintre cele 530.000 de hectare arabile din judeţul Timiş, foarte mult teren nu este cultivat, din cauza crizei. “E una dintre cele mai negre situaţii din 90 încoace. Dacă lucrurile vor continua aşa, vom deveni o ţară cu cea mai mare suprafaţă arabilă nelucrată. Numai 50% din suprafaţa de cereale – grâu, orz, orzoaică – e semănată, faţă de anul 2008. Din ce s-a însămânţat la grâu, s-a făcut cu sămânţă din pod, în loc să fie certificată, ceea ce va avea efecte grave asupra calităţii şi cantităţii producţiei în 2010”, a subliniat Oprea. De asemenea, lipsa complexelor de pe câmp va determina scăderea rezistenţei la secetă şi boli. De aceea, APCPT Timiş cheamă fermierii din Timiş să se înscrie în asociaţie pentru că numai împreună pot fi mai puternici şi se pot organiza şi acţiona mai bine pentru a-şi apăra şi cere drepturile.
Somnul birocraţiei
“Pentru a discuta despre campania agricolă trebuie să ai realizări. Ori faptul că această guvernare, care a fost şi există, nu a făcut absolut nimic în rezolvarea problemelor fermierilor. Mai grav, nici parlamentul nu a făcut nimic în promovarea şi discutarea celor două proiecte de lege care să vină în sprijinul agricultorilor odată cu dispariţia a unor subvenţii. De exemplu, pentru sprijinul în irigaţii, în producţia de carne de porc, ouă şi la carnea de pasăre. De două – trei luni, aceste proiecte trebuiau trecute prin parlament”, a declarat Viorel Matei, preşedintele APCPT Timiş şi al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR). Conform FNPAR, dintre cele 2 milioane hectare de grâu, 35–40% au fost afectate de secetă, din 2,1 milioane hectare porumb, 35–45% au fost distruse de secetă, din 650.000 de hectare de floarea soarelui, au fost afectate de secetă în unele zone până la 50%, din 200.000 de hectare de soia, peste 50% au fost lovite de secetă. “Pentru aceste calamităţi grave, nici până acum, guvernul nu a dat hotărâre de recunoaştere a secetei ca factor de calamitate. Astfel, majoritatea fermierilor nu îşi pot încasa asigurările”, a declarat Matei. În timp ce FNPAR susţine că 15% dintre fermieri au primit cei 200 de lei pe hectar, iar 85% sunt în aşteptare, APIA susţine într-un comunicat că a plătit mulţi bani, în cadrul măsurilor/schemelor de plăţi pe suprafaţă, începând cu data de 16 octombrie 2009. “APIA a început plata unui avans de 70 % fermierilor care au depus cereri în cadrul schemei de sprijin pe suprafaţă SAPS 2009. Până în prezent, APIA a efectuat plăţi de 96.520.152,95 lei (22.882.919,14 euro), fonduri FEGA, pentru un număr de 100.036 fermieri care au depus cereri în cadrul campaniei SAPS 2009”, arată comunicatul. Problema este că aceşti bani până ajung în conturile fermierilor durează foarte mult din cauza birocraţiei atotstăpânitoare şi a lenei birocraţilor.
