Vechea școală din localitatea timișeană Otelec – costruită la mijlocul secolului al 19-lea, se transformă într-un muzeu și centru cultural. Va fi unul din punctele de interes din comuna aflată la graniţa cu Serbia, după deschiderea punctului de frontieră de pe Bega, pentru ambarcațiuni, și a pistei de biciclete de pe digul ce mărginește râul.
Clădirea, cea mai veche din localitate, aparţine Bisericii Romano-Catolice, care în loc să facă o afacere imobiliară, a preferat să pună în slujba comunităţii.
“Clădirea a fost construită la începutul secolului al XIX-lea. Iniţial a funcţionat ca şcoală şi casă de rugăciuni, fiind în centrul localităţii. Încă nu era construită biserica. Este şi cea mai înaltă clădire din pământ bătut din localitate, dar e şi cea mai veche clădire din comună care a rămas în forma sa actuală. Celelalte au fost demolate, reconstruite, dar asta îşi păstrează formele de odinioară. Până în 1885 a avut dublă funcţiune, şcoală şi casă de rugăciune. După construcţia bisericii a rămas doar şcoală. Prin anii 1960 s-a construit noul corp al şcolii, iar aici au rămas doar clasele 1-4, până în 2007 când a intrat din nou în proprietatea parohiei”, a declarat sculptorul Geza Molnar, administratorul clădirii.
Otelec a fost grav afectat la inundaţiile din primăvara anului 2005, când s-a rupt digul de pe râul Timiş, aflat la circa 15 kilometri distanţă. Peste 200 de case au fost fie grav afectate fie s-au prăbuşit, astfel că multe obiecte vechi s-au pierdut. Cu toate astea, Geza Molnar a strâns destulă marfă pentru muzeu.
“Fiind pasionat de tradiţii locale, de etnografie primul gând a fost să înfiinţez un muzeu comunal. După ce am primit clădirea, m-am urcat în pod unde am descoperit vechile bănci pe care am stat şi eu. Primul plan a fost ca după renovarea unei încăperi să cobor din pod acele bănci şi să le restaurez. Am amenajat o clasă de şcoală veche, avem chiar şi catedra şi tabla din acele vremuri. Expoziţii vor fi tot anul, dar le vom schimba tematica pentru a putea atrage oamenii. Am avut noroc la inundaţii, casa noastră nu a fost afectată, mi-au rămas foarte multe obiecte de la bunici. Dar când oamenii au aflat ce se va face aici şi-au adus obiectele aici. Cei care s-au mutat la oraş înainte de inundaţii au luat cu ei şi fotografii vechi. Am reuşit să strâng de la ei câteva sute”, a mai declarat Geza Molnar.
“Noi vom susține acest proiect cu ce putem. Meritul nu este al nostru, ci al oamenilor din comunitate, care nu renunță și susțin cu încăpățânare ceea ce înseamnă tradiția locului, obiceiurile locului. Asta mă bucură. Dacă pot să fiu un punct de sprijin prin funcția pe care o reprezint, e minunat. Sper ca acest proiect să prindă contur, mai ales că domnul Geza Molnar are o mulțime de idei minunate. S-a dorit vânzarea școalii vechi din Otelec, dar comunitatea s-a opus. Iată că a rămas și devine un centru cultural al oamenilor de aici. Eu văd foarte foarte mult potențial în Otelec”, a declarat Silvia Fechete, primarul comunei Otelec.
Deşi reparaţiile la infrastructura fluvială din România şi Serbia s-au încheiat, vapoarele putând circula, iar pista de biciclete de la Timişoara la Zrenjanin este terminată, mai rămâne acum să se construiască punctul de trecere a frontierei. Acesta nu va fi gata mai repede de finalul anului 2023.
