Acasă Actualitate Cele mai mari dificultăți ale educației online la UVT: lipsa comunicării directe...

Cele mai mari dificultăți ale educației online la UVT: lipsa comunicării directe cu studenții și a feedbeak-ului

607
DISTRIBUIȚI

Contextul educațional actual a obligat mediul universitar la o adaptare rapidă a formatelor educaționale la noile realități. Starea de urgență, instituită cu regulile stricte de distanțare fizică, a necesitat o reacție de adaptare a universităților.

Transferul activităților didactice în mediul online s-a produs foarte rapid și a obligat actorii implicați –  universitatea ca instituție, cadrele didactice și studenții – la eforturi susținute pentru a-și continua activitatea.

În acest context, UVT a realizat un studiu menit să identifice practicile de educație la distanță utilizate de către cadrele didactice din UVT, precum și sprijinul de care acestea ar avea nevoie pentru continuarea activității în condiții favorabile.

În perioada 30 martie – 9 aprilie 2020 la acest studiu au răspuns peste 52% din cadrele didactice titulare ale UVT. Rata de răspuns ajungând la peste 70% în cazul unora dintre facultățile universității.

La nivel general, cadrele didactice au adoptat sugestiile metodologice propuse instituțional (aducând, însă, și numeroase adaptări contextuale) și au resimțit suportul instituțional, oferit prin departamentele suport ale UVT, ca fiind unul util și prompt.

În acest sens, combinația între o platformă de e-learning simplă Google Classroom, Edmodo etc. și o aplicație pentru videoconferințe Google Meet sau Zoom, împreună cu câteva aplicații pentru evaluare formativă de tip Mentimeter, Padlet și aplicații colaborative Google a constituit o abordare frecventă.

Cele mai mari dificultăți au fost resimțite din cauza lipsei comunicării directe cu studenții, colectării și oferirii de feedback de la/pentru studenți, dar și din cauza absenței formelor de stimulare pentru o mai bună implicare activă a studenților în activitățile didactice.

„Este important de remarcat faptul că, la nivelul comunității UVT, nu s-a resimțit o dificultate majoră în adoptarea practicilor online, fapt rezultat din acestui studiu cuprinzător, la care au participat mai mult de jumătate din cadrele didactice care formează comunitatea academică din UVT.

În schimb, răspunsurile au indicat faptul că s-a resimțit un volum de efort de lucru dublat față de situația normală și doar pe alocuri o eficiență mai crescută a predării online în comparație cu cea clasică (față-în-față), indicând stringența unei mai rapide adaptări la instrumentarul online, în primul rând din partea cadrelor didactice.

Cu siguranță, deși această situație de urgență epidemiologică nu a fost dorită de nimeni, vom avea și un mare câștig calitativ, pe care-l vom obține din experiențele trecerii la activitățile online, pe care probabil că nu le-am fi adoptat atât de repede în condiții obișnuite.

Am traversat un proces de trecere totală la activități didactice online, ceea ce a contribuit la o evoluție categorică a educației universitare spre modernizare”, a subliniat rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea.

Peste jumătate dintre participanții la acest studiu apreciază că au resimțit mai degrabă nevoia de suport pentru diverse aspecte pedagogice ale adaptării demersului didactic la specificul educației la distanță.

În acest sens, între răspunsurile deschise, afirmații de genul „aspectele pedagogice online sunt mult diferite de situația „față în față”, pur și simplu pentru că manifestările personalității oamenilor sunt diferite în fața calculatorului, sub protecția unui semi-anonimat” au fost întâlnite relativ frecvent.

Concret, facilitarea interacțiunii cu studenții și colectarea de feedback de la aceștia par a fi cele mai resimțite nevoi ale respondenților.

Începând cu data de 12 martie, cadrele didactice din UVT au făcut apel la o gamă largă de soluții. Unele dintre acestea sunt specifice educației la distanță (ex.: Moodle, Google Classroom etc.), iar unele sunt mai puțin specializate în acest sens (ex.: Whatsapp, Facebook Messenger etc.). Totuși, instrumentele specializate sunt cele utilizate cu preponderență. Pentru managementul grupului de studenți și al materialelor didactice, peste jumătate din respondenți utilizează Google Classroom (51,6%) și 34% platforma de e-learning a UVT.

Pentru facilitarea interacțiunii în timp real cu studenții conform orarului UVT, sunt folosite Google Meet/Hangouts, BigBlueButton, Zoom, WhatsApp și Skype. Între acestea, soluția Google Meet/Hangouts propusă de UVT este cea mai utilizată, 86,1% dintre colegi declarând utilizarea curentă a acestei aplicații. Se pare, totuși, că în cazul facultăților vocaționale Google Meet nu reușește să satisfacă cerințele la un nivel optim: „este nevoie de o alta platformă, sau de îmbunătățirea platformei Meet așa încât să permită o activitate mai intensă și nu doar să se limiteze la modalitatea de conferință. Studenții la actorie au nevoie să se miște, să folosească diferite voci și intensități, să poată vorbi deodată și să se înțeleagă totodată”.

În percepția cadrelor didactice, studenții UVT nu au dificultăți deosebite în a aborda procesul de învățământ în online. Mai mult, cadrele didactice manifestă o încredere ridicată față de faptul că studenții UVT vor acumula materia integral. În contextul celor menționate anterior, majoritatea cadrelor didactice (68,75%) sunt de acord cu păstrarea structurii actuale a anului universitar, chiar și în eventualitatea în care examenele de licență ar fi necesar să se susțină la distanță, prin videoconferință (49,43%). Totuși, 32% sunt împotriva susținerii examenelor de licență la distanță, iar 18,57% preferă să nu se pronunțe în acest sens.

În ceea ce privește implicarea studenților în activitatea didactică, avem două situații diametral opuse. Prima este situația în care cadrele didactice resimt o implicare chiar mai mare  în formatul activităților online decât în contextul educaţional față-în-față (ex.: „văd interes și interacțiune la seminare, în unele grupe, poate chiar mai mare decât în offline”). A doua situație se află la polul opus, implicarea studenților fiind percepută ca doar de suprafață în activitățile online (ex.: „Surpriza cea mare a fost slaba mobilizare a studenților” sau „Mare parte dintre studenți sunt prezenți fără cameră și, uneori și fără microfon, și astfel interacțiunea a fost doar cu unii dintre ei și, cumva, am simțit o participare de suprafață și nu de profunzime”).

Pe fondul unui efort de lucru resimțit ca fiind aproape dublu, cadrele didactice din UVT văd ca absolut viabilă finalizarea la termen a anului universitar. Totodată, se pare că dincolo de faptul că au fost învățate și utilizate numeroase aplicații TIC noi, colegii din UVT au simțit un efect important și din perspectiva dezvoltării creativității didactice: „m-a învățat să îmi structurez mult mai bine conținuturile și fondul de timp alocat”, „unul dintre punctele forte ale acestei perioade este stimularea creativității, atât în designul procesului de predare, dar şi în realizarea proiectelor artistice”. Totuși, în tot acest context, este resimțită lipsa interacțiunii directe cu studenții, din sălile de curs. Interacțiunea directă cadru didactic – educabil rămâne un factor important al calității actului de instruire, acum apreciat cu atât mai mult.

Comentarii

comentarii