La Academia Română Timișoara a avut loc simpozionul științific internațional Centenarul Banatului 1919-2019, în perioada 28 -29 iunie, unde Mitropolia Banatului a fost partenerul principal.
Scopul evenimentului a fost marcarea împlinirii a 100 ani de la momentul în care Armata Regală Română a preluat administrația Banatului, provincia urmând votul Marii Adunări de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și revenind, în cea mai mare parte a ei, Regatului României.
În aula festivă a Academie Române ședința inaugurală a fost prezidată de academician Dan Dubină, președintele filialei Timișoara a Academiei Române.
Au susținut alocuțiuni reprezentanți ai autorităților locale, județene, oficiali ai armatei române, cercetători, istorici, reprezentanți ai mediului academic și universitar bănățean, moderator fiind conf. univ. dr. Ioan David, directorul Institutului de Studii Banatice Titu Maiorescu, Academia Română Timișoara.
Invitatul de onoare al simpozionului a fost ÎPSS Ioan, arhiepiscopul Timișoarei și mitropolitul Banatului, care a susținut în plen tema:
Cultura din pridvorul neamului, unde Chiriarhul Banatului a evidențiat contribuția Bisericii Ortodoxe, prin cler și credincioși, la Unirea Banatului cu România Mare.
„Înainte de a se prăbuși Imperiul Austro-Ungar, sfârșitul lui octombrie 1918, Episcopul de la Caransebeș, Miron Cristea, dă o circulară prin care cere preoților să nu mai pomenească la slujbe pe împărat, ci să pomenească Sfatul țării; a fost un act de mare curaj, întrucât imperiul nu se desființase.
Tot în această perioadă protopopul Gheorghe Ciuhandu a alcătuit o rugăciune care s-a citit la fiecare Sfântă Liturghie, în care se vorbea despre dezrobirea poporului.
Deci, iată, prin Biserică ideea de unitate națională a ajuns și până la cei care nu știau să scrie și să citească”, a spus ÎPSS Ioan.
În cadrul evenimentului au fost prezentate mai multe volume din care amintim: Banatul și culisele Conferinței de pace de la Paris, apărută la Editura David Press Print;
volumul Banatul Timișoarei, o fuziune europeană, coordonată de istoricul Victor Neumann, apărută la Editura Scala Art’s And Heritage din Londra și romanul Orgoliile orașului regal, aparținând scriitorului Ioan Marin Almăjan.
La finalul sesiunii de deschidere a fost vernisată expoziția de fotografii și documente intitulată Instaurarea Administrației Române în Banat, realizată de Arhivele Naționale în colaborare cu Muzeul Național al Banatului.
Expoziţia cuprinde o selecţie de documente, fotografii şi extrase din ziare în care sunt reflectate evenimentele petrecute, atât în perioada premergătoare realizării de facto a instaurării administraţiei româneşti în judeţele Timiş-Torontal şi Caraş-Severin, cât şi ulterior realizării acestui proces.
Tot după amiaza zilei de vineri, s-au prezentat lucrările științifice ale celor patru secțiuni: Istorie și istoriografie, Biserica și Școala, Artă, Cultură și Literatură și Presa despre Personalitățile Bănățene.
De asemenea, au fost incluse în program și vizite documentare, la Muzeul Traian Vuia din localitatea cu același nume din Județul Timiș și la Episcopia Caransebeșului.
Simpozionul dedicat centenarului Banatului a fost organizat de Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu, în colaborare cu Consiliul Județean Timiș, Societatea Enciclopedică a Banatului, Biblioteca Județeană A.D.Xenopol din Arad, Episcopia Caransebes Simpozionul Centenarul Banatului 1919-2019. Primăria și Consiliul Local Caransebeș și Casa de Cultură George Suru din Caransebeș, partener principal fiind Mitropolia Banatului.
