Un gup de cercetători din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad descifrează, prin Laboratorul de Citogenetică Clasică și Moleculară și Laboratorul de Biologie Moleculară din Institutul de Științe ale Vieții din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” Arad, cauza producerii cancerului de prostată și infertilitatea masculină. Laboratorele de cercetare ale UVVG fiind dotate cu echipamente moderne, reactivii corespunzători, dar și cu un personal calificat și competent, condus de conf. univ. dr. Cristina Popescu și prof. univ. dr. Valerica Belengeanu.
La ora actuală, cercetătorii UVVG fac investigații citogenetice clasice, dar și performante ca și tehnica de hibridizare fluorescentă, care permit un diagnostic acurat. Adițional sunt studiate gene, care controlează cantitatea și calitatea lichidului spermatic, prin introducerea în cadrul laboratorului a protocolului pentru delețiile cromozomului masculinizării, respectiv cromozomul Y.
„În ceea ce privește perspectivele cercetărilor viitoare, în pofida cercetărilor ample, mai există încă gene nedescoperite, care sunt responsabile de infertilitatea masculină, astfel noi ne-am propus ca strategie studiul identificării unor variante genetice, mutații sau polimorfisme, care să conducă la diagnostic și la terapii eficiente clinic pentru acești pacienți. Tot pentru viitor este introducerea analizei citogenetice a spermatozoizilor prin tehnici de fluorescență, care va permite evalurea citogenetică a acestora pentru screeningul anomaliilor cromozomiale curente în cazul cuplurilor care procreează și au un risc genetic”, ne-a declarat prof. univ. dr. Valerica Belengeanu, din cadrul Laboratorului de Citogenetică Clasică și Moleculară și Laboratorul de Biologie Moleculară al Institutul de Științe ale Vieții.
Proiectul genomului uman a schimbat radical modul de diagnostic a unor diverse afecțiuni, punând la dispoziția clinicianului noi posibilități de diagnostic, de prognostic, dar și de terapie specifică conform mecanismului patogenic al bolii. În prezent, s-ar putea spune, fără a exagera, că numeroase discipline clinice, diverse afecțiuni, beneficiază atât de analize genetice, dar și de cercetări în domeniu care translate spre clinică, vor contribui la un management stiințific al pacienților, centrat pe necesitățile, cerințele actuale și așteptările pacienților.
Termenul de interdiscplinaritate între genetică și disciplinele clinice medicaleeste o realitate curentă.
Genetică în urologie
Necesitatea analizelor genetice rezidă din însăși practica clincă, deoarece acest domeniu medical al urologiei se confruntă cu problematica a două stări patologice cu o incidență importantă in patologia sexului masculin și anume:
sterilitatea masculină și cancerul de prostată.
Se știe că infertilitatea masculină reprezintă 50% din cazuistica eșecului de reproducere, iar etiologic este heterogenă genetic, fiind determinată de gene și cromozomi, dar şi multifactorial, stare dificilă de explorat prin intricarea unei sensibilității genetice cu intervenția unor factori de mediu.
Prof. dr. Belengeanu Valerica, din cadrul Laboratorului de Citogenetică Clasică și Moleculară și Laboratorul de Biologie Moleculară al Institutului de Științe ale Vieții aflat în Campusul Universitar „Vasile Goldiș”, ne-a declarat: „Cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer diagnosticat și a doua cauză de deces privind cancerul la bărbați în țările dezvoltate. Incidența cancerului de prosatată este în creștere în întreaga lume, dar variază remarcabil între rase și țări”.
„Mecanismele care stau la baza carcinogenezei prostatei sunt complicate și necesită o investigare complexă. Identificarea de noi biomarkeri pentru diagnostic, urmărirea pacientului și de ținte noi pentru terapie poate contribui la o mai bună înțelegere a proceselor patogenice care favorizează transformarea celulelor normale în celule maligne. La ora actuală, se demarează o colaborare între laboratorul de Biologie Moleculară din cadrul Institutului de Științe ale Vieții și secția de Urologie din cadrul spitalului Municipal Arad, pentru a se monitoriza prin markeri epigenetici, modalitatea de răspuns la tratamentul hormonal continuu și intermitent al pacienților diagnosticați cu cancer de prostată. Acești markeri au un potențial semnificativ în conduita terapeutică, știindu-se că modificările epigenetice ale genomului preced instalarea mutațiilor în genele candidat în cancerul de prostată. Un alt avantaj al acestor biomarkeri este că pot fi testați toți pacienții cu suspiciune, deoarece evidențierea lor este posibilă astăzi din fluidele corpului (urină, sânge) comparativ cu testarea clasică din preparatul histopatologic”, a subliniat prof. univ. dr. Valerica Belengeanu, din cadrul Laboratorului de Citogenetică Clasică și Moleculară și Laboratorul de Biologie Moleculară al Institutul de Științe ale Vieții.
Liga Română de Cancer estimează că, în România, sunt diagnosticate anual 177 de noi cazuri de cancer de prostată, iar aproximativ 7,3% din bărbaţi mor anual din cauza acesti boli, care este a doua cauză de deces, după cancerul pulmonar.
Biroul de presă al UVVG
Daniel Albu
Acasă Sănătate Cercetătorii Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” investighează cauza producerii cancerului de prostată...
