Ceva de Spus din Timișoara creează un grup național de auto-reprezentanți, persoane cu dizabilități intelectuale, care să lupte pentru dezinstituționalizare

Asociația Ceva de Spus este o organizație non-guvernamentală formată din auto-reprezentanți – persoane cu dizabilități intelectuale și fizice – care militează pentru îmbunătățirea calității vieții și schimbarea percepției asupra persoanelor cu dizabilități. Obiectivele principale ale asociației sunt dezinstituţionalizarea și promovarea vieții în comunitate; accesibilizarea completă a societății; conştientizarea: promovarea abilităților persoanelor cu dizabilități, motivarea și încurajarea lor.

“În cadrul proiectului JUDY, coordonat de Inclusion Europe, ne propunem să pregătim auto-reprezentanți, persoane cu dizabilități intelectuale, din toată țara și împreună să milităm pentru dreptul de a trăi în comunitate, drept specificat și în Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități”, a declarat Alina Ursoi, de la Ceva de Spus.

Pentru a-și atinge obiectivele, Ceva de Spus a derulat mai multe activități pe parcursul lunii octombrie.

Elisabeta Moldovan, co-președinte al Asociației Ceva de Spus, și Andreea Herbei, co-vicepreședinte, au solicitat primarului Dominic Fritz crearea de servicii sociale noi pentru sprijinirea adulților cu dizabilități intelectuale și nu numai, care părăsesc instituțiile, realizarea de centre de recuperare pentru adulți, locuințe sociale accesibilizate și schimbarea condițiilor acordării acestora.

Elisabeta Moldovan și Andeea Herbei, împreună cu persoane de sprijin din cadrul asociației, au fost în deplasare la Oradea cu scopul de a ține un curs despre autoreprezentare pentru clienții serviciului social din cadrul asociației româno-germană Alsterdorf.

Elisabeta Moldovan s-a întâlnit cu ambasadorul Belgiei H.E. John Cornet d’Elzius căruia i-a prezentat realitatea instituțiilor care oferă servicii sociale pentru adulții cu dizabilități din România (instituții care trebuie închise), experiența ei în cadrul acestora și munca pe care o face la Ceva de Spus.

Eli a dat exemple de bună practică, organizații care oferă servicii sociale centrate pe nevoile persoanei cu dizabilități și pe drepturile omului, cum ar fi serviciul UnLoc din cadrul Fundației de Abilitare Speranța.

În România, aproximativ 17.500 persoane trăiesc în toate serviciile de tip rezidențial, dintre care cea mai mare parte (16.392 persoane) se află în centre rezidențiale, iar ceilalți trăiesc în locuințe protejate.

Cele mai multe dintre persoanele găzduite în centrele rezidențiale din România sunt cele cu dizabilități intelectuale (51%, respectiv 14%), iar celelalte sunt persoane cu alte tipuri de dizabilități.

Comentarii

comentarii