Chef mare pe seniorii din Timișoara, cu o zi înainte de ziua lor! La mulți ani, seniori! Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice a fost sărbătorită, vineri, la Clubul Pensionarilor din cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara DASMT.
”1 octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice reprezintă, fără îndoială, un moment de bucurie și de sărbătoare. Un reuşit spectacol artistic, presărat cu momente de gimnastică, muzică şi poezie -aşa s-au sărbătorit beneficiarii serviciilor sociale oferite de municipalitate la Clubul Pensionarilor din cadrul DASM Timișoara”, este mesajul DASMT, vineri 30 septembrie 2022.
În februarie 1991, Organizaţia Naţiunilor Unite consacra ziua de 1 octombrie ca zi internaţională a persoanelor în vârstă, iar câteva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU adopta rezoluţia 46/91 cu titlul “Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi”. Aceste principii consacră dreptul persoanelor vârstnice la hrană, condiţii de locuit şi îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale şi profesionale, dreptul de a se exprima şi de a participa în activităţi sociale după pensionare, precum şi accesul la oportunităţi de învăţare adecvate vârstei.
În anul 2002, la Madrid, Adunarea Generală a ONU a adoptat Planul Internaţional de Acţiune privind Îmbătrânirea care stabileşte obiectivele prioritare şi angajamentele statelor membre cu privire la politicile destinate populaţiei vârstnice, în principal cele din domeniul protecţiei sociale, ocupării, sănătăţii şi participării persoanelor de vârsta a treia la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii.
Cea de-a 21-a celebrare a zilei internaţionale dedicate persoanelor vârstnice are loc în 2012 -Anul European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii. Iniţiativa Uniunii Europene are menirea de a sensibiliza opinia publică şi autorităţile ţărilor membre asupra faptului că speranţa de viaţă a cetăţenilor europeni este în continuă creştere şi că, în acelaşi timp, aceştia îmbătrânesc în condiţii mai bune de sănătate – oportunităţi pe care societatea ar trebui sa le valorifice.
Astfel, principiile ONU şi obiectivele Planului Internaţional de Acţiune privind Îmbătrânirea sunt dezvoltate de Uniunea Europeană într-un registru adaptat tendinţelor demografice actuale, punându-se accentul pe îmbătrânirea activă, prin care persoanele vârstnice sunt încurajate să rămână, cât mai mult timp posibil, în câmpul muncii pentru a-şi împărtăşi bogata experienţă profesională şi de viaţă, să joace în continuare un rol activ în societate, în comunitate şi în propria familie, să ducă o viaţă cât mai sănătoasă şi împlinită. În plus, într-o societate în care numărul persoanelor vârstnice este în creştere continuă, îmbătrânirea activă este direct corelată cu solidaritatea dintre generaţii.
Avem datoria de a crea condiţiile favorabile îmbătrânirii active şi asigurării unui mod de viaţă autonom, prin asigurarea pensiilor, menţinerea lucrătorilor vârstnici pe piaţa muncii, acordarea unor servicii medicale, de îngrijire şi asistenţă socială echitabile şi de calitate, încurajarea învaţării pe tot parcursul vieţii, sprijinirea implicării în activităţi de voluntariat, adaptarea locuinţelor la nevoile persoanelor vârstnice, crearea unui mediu de viaţă prietenos, facilitarea accesului la utilizarea tehnologiilor informatice
În România, problematica persoanelor vârstnice este în directa competenţă a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin mai multe canale de intervenţie, cum este protecţia socială, prin asigurări sociale şi asistenţă socială, şi susţinerea participării persoanelor vârstnice în societate şi în forţa de muncă.
Persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială suţinute de două sisteme: sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi măsuri de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia. Măsurile de asistenţă socială constau în beneficii de asistenţă socială, servicii sociale şi facilităţi susţinute financiar din bugetul de stat, bugetele locale, precum şi din bugetele de asigurări pentru anumite categorii de facilităţi şi servicii.
Persoanele vârstnice dependente, repectiv persoanele care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală, beneficiază conform Legii nr. 263/2010 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale – cămine pentru persoane vârstnice.
Responsabilitatea înfiinţării, organizării şi administrării serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice revine autorităţilor administraţiei publice locale. Finanţarea serviciilor de îngrijire la domiciliu şi în centre de zi se realizează din bugetele locale şi, după caz, din contribuţia beneficiarilor, iar finanţarea îngrijirii într-un centru rezidenţial se realizează din bugetele locale, venituri extrabugetare şi transferuri de la bugetul de stat în conformitate cu legile bugetare anuale – susține MMSS.
