Ciobanii din Timiș trag un semnal de alarmă cu privire la prețul extrem de mic la lână. De ani de zile, nu a mai crescut. Ei susțin că 1 leu kg reprezintă o umilință, în 2022. Ar trebui să crească la un euro sau să îi lase pe crescători să îi dea foc, pentru a scăpa ușor de o povară.
Ar trebui să fie 1 euro
Gheorghe Mihăescu, președintele asociației Tim Miorița Lugoj, dă un exemplu. Tunsul unei oi costă 6- 7 lei, iar kg de lână de un 1 leu este irelevant. De ce nu se rezolvă problema lânei? “Aici e stat în stat. Cei de la Mediu au reguli de nu se pot povesti. În țările Uniunii Europene, se spală și se prelucrează lâna. În România, nu este voie nici să o arzi. Ciobanul nu poate primi autorizație. Păi, nu suntem caraghioși?! Oare aici nu există niciun investitor să proceseze lâna, să o folosească ca izolator în construcții sau în alte scopuri? Nu se bagă nimeni. E prea complicat, procedurile și birocrația sunt prea mari”. Asociația Tim Miorița are 40 de mebri cu peste 20.000 de mioare. Mihăescu are 700 de oi, iar mieii îi îngrașă și îi vinde în țările arabe. E soluția cea mai bună, fiindcă în România nu există o piață a cărnii de oaie, dar nici nu există interes pentru a o dezvolta. Oierii spun că nu au niciun beneficiu de pe urma lânii. Vin negustori din zona Sibiu și o iau la prețuri de nimic, dar e mai bine așa, decât să rămână cu ea în fermă, să putrezească. Mediu nu mai oferă autorizație nici să o ardă. Înainte îi dădeau foc cu o găleată de motorină. “Puneai pe ea, aprindeai și gata, ardea, scăpai de lână, scurt, cu 50 de lei. Acum, nu mai ai voie. Oricum aproape nimeni nu e interesant de lână. Prețul corect ar trebui să fie 1 euro, cum e în occident, dar cine îți dă atât?”, se întreabă Mihăescu. Pe de altă parte, prețul de 20 de lei în viu la carnea de oaie este la limită. Un crescător își poate acoperi consumul, dar nu prea are câștig. Numai să lucreze ca să își scoată cheltuiala nu merge. Nu așa funcționează economia de piață. Care ar fi soluția? O piață locală funcționabilă și subvenționarea pășunilor. E caraghios că de Paște pulpa de miel s- a vândut la hypermarket cu 60 de lei kg. Prețul corect ar fi fost dublu decât e în viu, adică 40 de lei. Acesta e randamentul unui miel.
Bucuria fermierilor din Timiș
La fel ca și membrii asociației, Mihăescu încearcă să se descurce așa cum poate în condițiile existente. El deține 15 ha de pământ unde ține oile să pască, dar și 46 de ha pe care produce lucerna, porumb, orz. Măsura luată de actualul ministru, de sacrificare a mieilor în ferme, îi satisface mult pe ciobanii din Timiș. Pentru asta ei s-au luptat de mulți ani. “Să pot să tai 5 miei, să le fac act cu carnetul de comerciant, să mă duc la restaurant să îi vând, iar restaurantul să poată să îi bage în comerț. Nu știu cât de fluidă va fi treaba că sunt multe complicații. E vorba de transport cu o mașina specială. Poate ciobanul să își cumpere mașină frigorifică? Își permite el pentru cinci – șase miei cât taie o dată, fiindcă altfel cu taxi nu poți să îi duci? Au spus că aprobă, că dau lege. Așa sunt politicienii, promit. Sunt curios să văd când e negru pe alb. Ar fi extraordinar dacă se va aproba”, este de părere Mihăescu. Atunci situația se va schimba total în interesul fermierilor. De la 15 martie, vor putea să valorifice miei și oile sacrificate, până în 31 decembrie, vor putea să vândă carnea, legal cu acte. E un vis vechi de 32 de ani al ciobanului român. “Să dea Dumnezeu să meargă. Numai să îi dea drumul, dar la noi știți cum merge treaba: suntem în discuții și așteptări până se schimbă guvernul și vin alții, care habar nu au de asta, iar reîncep discuțiile, se reiau de la început și în final vezi ca nu se mai aprobă, din cauza diferitelor interese politice obscure sau că iarăși s-a schimbat guvernul. Așa funcționează la noi totul de trei decenii, de aceea fermierul are atâtea nemulțumiri și neîmpliniri, iar agricultura suferă”, este de părere crescătorul. “Noi nu trebuie să inventăm nimic, ci trebuie să facem cum fac alții în țările cu tradiție din UE, acolo unde agricultura merge foarte bine. Să luăm de acolo și să adaptăm aici. E simplu, dar noi și asta refuzăm”, a concluzionat Gheorghe Mihăescu.
