Acasă Economic Ciuhandu și Ostaficiuc – alianță pentru 70 de milioane de euro

Ciuhandu și Ostaficiuc – alianță pentru 70 de milioane de euro

DISTRIBUIȚI

La fel ca în fostele întreceri socialiste, primarul Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu și președintele Consiliului Județean Timiș, Constantin Ostaficiuc, s-au declarat învingători ai proiectelor POR. Cei doi au anunțat, miercuri, că au fost depuse spre finanțare prin Regio – Programul Operațional Regional toate proiectele din cadrul Polului de Creștere Timișoara. 

Astfel, au fost depuse spre finanțare 24 de proiecte individuale, care, teoretic, fac parte dintr-un plan integrat de dezvoltare și au o valoare nerambursabilă de peste 80 de milioane de euro. Proiectele realizate în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Timișoara și pentru care se semnează contracte de finanțare primesc fonduri europene nerambursabile în cadrul Regio – Programul Operațional Regional, prin axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniu „Poli de creștere”. Alocarea financiară pentru acest subdomeniu este de 70,49 milioane de euro. Dintre cele 24 de proiecte individuale depuse în vederea obținerii de finanțare, 8 proiecte au fost contractate – având o valoare nerambursabilă de  32,56 milioane euro – iar 16 proiecte se află în etapa de precontractare / evaluare – având o valoare nerambursabilă de 49,71 milioane euro. Astfel, alocarea financiară pentru subdomeniul „Poli de creștere” a fost depășită cu 16,71%. ”În general, a fost vorba de proiecte de dimensiuni importante, proiecte destul de vizibile. Vorbim aici de reabilitarea străzii Văcărescu, de modernizarea Parcului Rozelor, reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al oraşului Timişoara, amenajarea complexului rutier Michelangelo și reabilitarea malurilor Canalului Bega”, a declarat Sorin Maxim, directorul ADR Vest.

 
Din 14 comune, doar una scrie proiecte
 
Polul de creștere Timișoara este format din municipiul Timişoara, cu arealul său de influenţă – 14 unităţi administrativ-teritoriale rurale (Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu Român, Şag) și Consiliul Judeţean Timiş. Deși proiectele trebuiau să îmbunătățească viața locuitorilor din toată această zonă, singura primărie care a reușit să depună trei proiecte este cea din Dumbrăvița. Un al patrulea proiect, ce presupune extinderea liniei de troleibuz spre Ghiroda, este pe lista de rezervă. ”A fost un concurs de proiecte, iar primăriile care au fost în stare au scris proiecte,” a declarat Ciuhandu. La fel de mulțumit de proiectele depuse a fost și Constantin Ostaficiuc, care a declarat că CJT are depuse trei proiecte, iar în urma negocierilor cu Primăria Timișoara, a renunțat să îl depună pe al patrulea. Astfel, CJ Timiș a cerut 76,3 milioane de lei pentru construirea unui Centru județean multifuncțional pentru susținea afacerilor, 49,8 milioane de lei pentru un Parc tehnologic pentru energie alternativă și 13,9 milioane de lei pentru extinderea rețelei de troleibuz la Dumbrăvița. 
 
La Constanța se fac parcări, la Timișoara se montează camere video
 
În cifre, cele 70,49 de milioane de euro alocate pentru Polul de Creștere Timișoara vor crea 1.300 de locuri de muncă, 5 noi structuri pentru sprijinirea afacerilor, 5 clădiri reabilitate, 12 kilometri de rețea de transport extindă, 310.000 de metri pătrați de spații publice reabilitate și servicii sociale modernizate pentru 2.100 de persoane. Din păcate, simpla enumerare a proiectelor depuse arată că cei care le-au ales nu au urmărit nici un plan de dezvoltate. Proiectele par niște bucăți ale unui puzzle, a cărui ”rezolvare” ține de niște negocieri la vârful Primăriei Timișoara și a CJT. Altfel nu se poate explica cum Timișoara are acum nevoie de 5 structuri pentru sprijinirea afacerilor, când și cele care există nu prea fac mare lucru. La fel de neînțeles este cum doar Dumbrăvița a reușit să depună trei proiecte, iar Girocul, una dintre cele mai bogate comune din România, nici unul. La fel de neînțeles este de ce Primăria Timișoara are nevoie de un sistem de management al traficului și supraveghere video de 10 milioane de euro, când nu este în stare nici măcar să curețe zăpada de pe străzile pline de gropi, iar locurile de parcare sunt o eternă problemă. Și, pentru a arăta că se poate și altfel, Primăria Constanța a depus în cadrul aceluiași program un proiect pentru construirea unei parcări supraetajate în zona spital clinic județean de urgență.
 
Partea cea mai grea este împărțirea banilor
 
Ciuhandu și Ostaficiuc, ca doi ”parteneri” în proiectul de dezvoltare a Timișoarei, au fost de acord că de-abia acum va începe greul. Proiectele au fost depuse, unele sunt deja contractate și urmează partea cea mai dificilă: cea a licitațiilor. Când e vorba de cheltuirea banilor, cei doi au declarat că se tem de riscul apariţiei de contestaţii la licitaţiile realizate pentru punerea în funcţionare a contractelor semnate pentru obţinerea banilor europeni. ”Sper să nu avem probleme cu licitaţiile. Contestarea licitațiilor a devenit o meserie,” a spus președintele CJT. „Urmează greul, o parte din proiecte a fost finalizată, dar urmează alte 17 asemenea contracte. Mai sunt în evaluare alte numeroase proiecte. Sper să nu fim confruntaţi cu contestaţii la licitaţii, ceea ce ne-ar putea crea probleme cu UE,” a spus și primarul Ciuhandu.

Comentarii

comentarii