Singura ierarhizare oficială a facultăţilor din România
În prezent, există o singură ierarhizare oficială a facultăţilor de România. Aceasta a fost făcută în urmă cu doi ani de Ministerul Educaţiei, împreună cu experţi din cadrul Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA).
Alături de alţi factori care pot contribui la decizia unui absolvent de liceu, ierarhizarea ministerului este un reper pentru candidaţi şi în 2013. Pentru realizarea statisticii oficiale au fost analizate 60 de domenii de studii, iar facultăţile au primit un calificativ de la A la E. Programele de studii care au obţinut calificativul A sunt cele mai performante, iar cele notate cu E sunt cele mai slabe. Conform reprezentanţilor facultăţilor notate cu E, ierarhizarea realizată de Ministerul Educaţiei în 2011, cu toate că este singura disponibilă în momentul de faţă, nu mai surprinde realitatea din teren.
Criteriile care au stat la baza ierarhizării
Potrivit unui Ordin al Ministerului Educaţiei din 2011, referitor la procedura de evaluare a universităţilor şi programelor de studii, criteriile folosite în ierarhizarea oficială au fost împărţite pe patru secţiuni.
Prima secţiune se numeşte „Predare şi învăţare” şi se referă la asigurarea resurselor umane – personal de predare şi cercetare cu normă de bază şi personal asociat; curriculum şi calificări – specialităţi acreditate, studenţi înmatriculaţi în primul an, traseul intern al absolvenţilor, număr de absolvenţi.
A doua secţiune, „Cercetare”, se referă la rezultatele obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică – articole indexate ISI, cărţi la edituri internaţionale, capitole de cărţi, titluri de doctor, expoziţii; asigurarea resurselor necesare cercetării – număr de proiecte, granturi, valoarea granturilor, comitete editoriale jurnale ISI, prelegeri în străinătate, invitaţii la conferinţe, contracte de cercetare-dezvoltare, salarizarea personalului de cercetare.
Secţiunea a treia, „Relaţiile cu mediul extern”, are în vedere relaţia cu mediul socio-economic – orientare către mediul socio-economic, acorduri şi parteneriate cu agenţii economici, sponsorizări şi donaţii primite; internaţionalizarea – programe organizate cu universităţi străine, mobilităţi studenţeşti (outgoing, incoming), programe în limbi străine, mobilitatea cadrelor didactice; implicarea socială şi culturală a facultăţii – activităţi civice, programe de formare profesională, studenţi din medii dezavantajate.
Şi, în fine, a patra secţiune, „Capacitate instituţională”, se referă la capacitatea instituţiei de a susţine învăţarea şi predarea – acces la baze de date online, noutatea titulurilor din biblioteca instituţiei, dotarea sălilor, salarizarea; capacitatea instituţiei de a susţine cercetarea – profesori conducători de doctorat, personal de cercetare, post-doctoranzi, cheltuieli pt. activitatea de cercetare; capacitatea instituţiei de a susţine serviciile destinate societăţii – personal pentru orientarea în carieră, centre de formare continuă şi educaţia adulţilor; managementul universitar – investiţii materiale, personal administrativ, balanţa financiară.
17 facultăţi din Timiş sunt notate cu E
Pe lista specializărilor disponibile în judeţul Timiş care au primit cel mai slab calificativ de la Ministerul Educaţiei se numără 17 facultăţi. Universitatea „Tibiscus” Timişoara este „campioană” la acest capitol, cu şapte facultăţi: Informatică, Drept, Ştiinţe administrative, Ştiinţe ale comunicării, Contabilitate, Filologie şi Arte vizuale.
Universitatea de Vest din Timişoara este prezentă în coada topului, cu patru facultăţi: Ştiinţe ale mediului, Filozofie, Studii culturale, Istoria şi teoria artei.
Acestora li se adaugă Facultatea de psihologie de la Universitatea „Mihai Eminescu” din Timişoara.
Universitatea Europeană „Drăgan” Lugoj are şi ea cinci facultăţi de evitat: Drept, Ştiinţe administrative, Administrarea afacerilor, Cibernetică, Statistică şi informatică economică.
Timişoara are şi facultăţi notate cu A
Timişoara nu stă totuşi atât de rău în topul Ministerului Educaţiei. Facultăţile care au primit calificativul A sunt chiar mai numeroase decât cele notate cu E. Lor li se mai adaugă şi câteva facultăţi care au primit calificativul B.
Astfel, la Universitatea de Vest din Timişoara sunt cele mai multe facultăţi de A: Informatică, Geografie, Fizică, Ştiinţe politice, Economie, Finanţe, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Contabilitate, Management, Psihologie, Educaţie fizică şi sport, Filologie, Arte vizuale şi Muzică.
Universitatea Politehnica din Timişoara, pe lângă faptul că nu are nicio facultate notată cu E, se poate mândri cu şase facultăţi de A: Inginerie civilă şi instalaţii, Inginerie mecanică, Mecatronică şi robotică, Ingineria mediului, Inginerie şi management, Inginerie electrică şi energetică.
Inspiraţi vor fi şi cei care vor alege să studieze la facultăţile notate cu A de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara: Biotehnologii, Agronomie, Horticultura, Silvicultură, Inginerie forestieră.
De cele mai bune condiţii pentru performanţă ştiinţifică au parte şi tinerii care studiază Medicină dentară la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara.
