Acasă Sănătate Clinica de Chirurgie Vasculară Timișoara: semnal de alarmă, privind pericolul trombozei venoase...

Clinica de Chirurgie Vasculară Timișoara: semnal de alarmă, privind pericolul trombozei venoase profunde

3255
DISTRIBUIȚI

Medicii specialiaști de la Clinica de Chirurgie Vasculară din cadrul Spitalului Județean Timișoara trag un semnal de alarmă față de înmulțirea alarmantă a cazurilor de pacienți cu o boală foarte gravă: tromboza venoasă profundă. De aceea doctorii explică ce înseamnă această maladie și ce trebuie facut pentru a o preveni și trata, dacă e cazul.

Ce este tromboză venoasă profundă? Arterele duc sânge bogat în oxigen de la inima către restul corpului, iar venele aduc sângele încărcat cu dioxid de carbon de la celulele corpului la inima. Avem 3 feluri de vene: venele superficiale, care sunt situate sub piele, venele profunde, care sunt situate în musculatura și venele perforante, care conectează venele superficiale la venele profunde. Venele profunde conduc sângele direct la venă cava, care este cea mai mare venă a corpului nostru. Tromboză venoasă profundă (TVP) înseamnă producerea unui tromb (cheag de sânge) într-una dintre venele profunde. De obicei tromboză venoasă profundă se produce în venele de la gambe, coapse sau din pelvis, mai rar în alte părți ale corpului.

TVP este o boală periculoasă, deoarece din cheagul format se pot rupe bucăți, numite emboli, care circulă în sânge și se opresc în plămâni. Această complicație se numește embolie pulmonară și este o urgență medicală. Embolia pulmonară masivă poate fi fatală în timp foarte scurt (minute). TVP este uneori dificil de recunoscut, dar dacă este diagnosticată poate fi tratată eficient.

Care sunt cauzele trombozei venoase profunde?
Cheagurile de sânge se pot formă în venele profunde ale corpului atunci când: este lezată suprafață internă a venei, că exemplu în accidente, operații, inflamații sau boli imune.
sângele curge mai lent că de obicei sau stagnează în vene, mai ales în lipsa mișcării, că de exemplu după operație sau după fractură unui picior, când trebuie să stăm la pat sau în călătoriile lungi cu avionul sau autobuzul, sângele devine mai vâscos (mai gros) decât în mod normal, de exemplu atunci când se iau pilule contraceptive sau în deshidratare, când nu bem suficientă apă sau luăm prea multe diuretice, de asemenea în caz de cancer.

Cine are risc de a dezvoltă TVP?
Au mai mare șansă de a face tromboză venoasă profundă persoanele care: au mai avut TVP, sunt obeze, iau pilule anticoncepționale
sunt gravide sau sunt în primele 6 săptămâni după naștere
au avut infarct, accident vascular cerebral sau insuficientă cardiacă
sunt în tratament pentru cancer, au peste 60 de ani, deși TVP se poate produce și la tineri.

Riscul de a face TVP crește dacă aveți mai mult de unul dintre factorii de risc de mai sus.

Care sunt simptomele?
Semnele și simptomele TVP sunt legate de însăși tromboză venoasă profundă sau de embolismul pulmonar (EP). Mergeți imediat la medic dacă aveți unul sau altul dintre simptomele descrise mai jos, deoarece atât TVP cât și EP pot cauza moartea.

Tromboză venoasă profundă
Doar jumătate din persoanele cu TVP au simptome! Acestea se produc la piciorul unde s-a format cheagul de sânge. Pacienții cu TVP vor observă umflarea (edematierea) piciorului sau coapsei, durere în picior care se agravează la mers sau la statul în picioare, senzație de căldură și colorația roșie sau albăstruie a pielii.

Embolia pulmonară
Unele persoane nu știu că au TVP până când se produce embolismul pulmonar! Pacienții cu EP nu vor mai putea respiră profund, vor avea durere când inspiră profund, vor tuși cu sânge sau vor respiră des și vor avea puls rapid.

Cum se stabilește diagnosticul?
Medicul Dvs. va diagnostica TVP pe baza istoricului medical, a factorilor de risc, a examenului fizic și a rezultatelor unor analize. Medicul va va întreba despre starea generală de sănătate, medicamentele pe care le luați, intervențiile chirurgicale sau accidentele recente, dacă sunteți în tratament pentru cancer. La examenul fizic, medicul va verifică semnele de TVP la picioare, va măsură tensiunea arterială și va ascultă inima și plămânii. În fine, testele cele mai folositoare pentru confirmarea diagnosticului sunt ecografia, testul D-dimeri și venografia.

Ecografia folosește unde de înalta frecvența și permite medicului să vadă curgerea sângelui, structura venelor și uneori chiar cheagurile din vene. Testul D-dimeri măsoară o substanță care este eliberată în sânge când se dizolvă cheagul. Dacă testul arată valori mari ale acelei substanțe, atunci probabil că pacientul are un cheag în venele profunde. Venografia permite medicului să vadă anatomia venelor și uneori cheagul din interiorul venelor. Pentru a realiza testul, medicul injectează un colorant special în interiorul venelor și face o radiografie.

Colorantul face vizibile venele pe radiografie. Dacă medicul Dvs. suspicionează că ați făcut embolie pulmonară ar putea să indice să faceți și alte teste, că de exemplu angiografie pulmonară, care va arată modul în care sângele iriga toate ariile pulmonare sau altfel spus, dacă există zone pulmonare cu circulăția blocată.

Cum se tratează TVP?
Medicul va începe de urgență tratamentul pentru ca: să oprească mărirea cheagului de sânge; să prevină că din cheag să se rupă bucăți ce urmează să ajungă în plămâni și să reducă șansă de a se formă un alt cheag de sânge.

Medicamente
Anticoagulantele. Medicamentele de baza în tratamentul DVT sunt anticoagulantele. Aceste medicamente scad capacitatea sângelui de a se închega și previn creșterea cheagurilor existente. Anticoagulantele nu pot însă să dizolve un cheag format deja, organismul fiind cel care va dizolvă aceste cheaguri cu timpul. Anticoagulantele se administrează sub formă de pastile sau sub formă de injecții subcutane sau intravenoase. De obicei tratamentul începe cu heparină, care acționează rapid, dar trebuie administrată în venă. Medicul Dvs. poate să va indice și un alt medicament numit heparină cu greutate moleculară mică (HGMM), care se administrează prin injecție subcutana în abdomen, o dată sau de două ori pe zi. În același timp veți începe și tratamentul cu anticoagulantul numit acenocumarol (de exemplu Sintrom), sub formă de pastile, care are însă nevoie de 2-3 zile că să înceapă să aibă efect. Din momentul în care acenocumarolul începe să acționeze, se oprește heparină. Tratamentul cu acenocumarol trebuie să continue minimum 6 luni, timp în care medicul va va cere să faceți un test de sânge numit ÎNR, care verifică dacă doză este corectă. Medicul Dvs. va va sfătui pas cu pas să ajustați doză de Sintrom pentru a menține ÎNR-ul între 2-3 sau chiar 2,5-3,5. Dacă valoarea ÎNR-ului este mai mică de 2, doză de Sintrom este prea mică și permite să se formeze noi cheaguri. Dacă ÎNR-ul este mai mare de 3,5 înseamnă că doză de Sintrom e prea mare și va provoca hemoragii. De aceea, anunțați-va medicul imediat ce observăți că va apar vânătăi, că sângerați la periajul dinților sau observăți sânge în scaun, acestea pot fi semne că doză este prea mare, iar sângele este prea „subțiat”.

Atenție!
Pacientele gravide sunt tratate doar cu heparină, deoarece acenocumarolul este periculos în sarcina. Pe perioada tratamentului cu anticoagulante orale sunt interzise injecțiile intramusculare, deoarece puteți avea sângerări grave intramusculare (hematoame).
Dacă aveți nevoie de o intervenție chirurgicală sau chiar de o extracție dentară trebuie să comunicați chirurgului sau medicului stomatolog că luați acenocumarol. Sub supravegherea medicului curant va trebui să întrerupeți acenocumarolul cu două – trei zile înainte și să îl înlocuiți cu HGMM.
Vorbiți cu medicul Dvs. înainte de a lua alte medicamente decât cele pentru TVP, că de exemplu aspirina, care contribuie și ea la subțierea sângelui, așa încât puteți avea risc mai mare de sângerare.
Întrebați-va medicul în ce mod dietă influențează efectul acenocumarolului, deoarece alimentele care conțîn vitamina K modifică efectul de subțiere a sângelui. Vitamina K se găsește în legume verzi și unele uleiuri că de exemplu uleiul de soia sau de răpită. Medicul Dvs. va poate ajută să alegeți alimentele sănătoase și corecte.

Tromboliticele
Aceste medicamente sunt folosite pentru a dizolvă rapid cheaguri mari de sânge care cauzează simptome grave. Tromboliticele pot însă provoca brusc hemoragii, așa încât ele se folosesc doar în situații care amenință viață, de exemplu când este risc de a se produce embolie pulmonară.

Filtrul de venă cava
Acest dispozitiv de metal se folosește dacă nu puteți lua anticoagulante sau dacă sub tratamentul cu anticoagulante faceți totuși tromboze. Filtrul de cava oprește fragmentele de cheaguri de sânge care se desprind, înainte că acestea să ajungă la plămâni. Filtrul este introdus prin intermediul unui tub (cateter) plasat într-o venă de la picior sau de la braț.

Intervenția chirurgicală
Rareori, se recomandă operația numită trombectomie, pentru îndepărtarea unui tromb venos. Pacienții au nevoie de acesta operație dacă au o formă foarte gravă de TVP numită flegmatia cerulea dolens, care nu răspunde la tratament. Dacă nu este tratată corect, flegmatia cerulea dolens produce gangrenă (moartea țesuturilor prin lipsa de sânge și oxigen). Gangrenă este gravă și conduce de obicei la amputație.

Ciorapii elastici
Aceșți ciorapi medicali speciali pot reduce edemul produs în urmă trombozei venoase. Ei se poartă de la nivelul bolții plantare până sub sau deasupra de genunchi. Ei sunt strânși la nivelul gleznei și devin ușor mai largi către genunchi. Această face că presiunea să scadă ușor de la glezna către genunchi, ceea ce previne stagnarea sângelui în venele de la picioare. Ciorapii se poartă cel puțîn 1 an după ce se stabilește diagnosticul de TVP.

Cum se poate preveni tromboză venoasă profundă?
Dacă aveți risc de a face TVP: mergeți la medic în mod regulat pentru analize și evaluare; luați toate medicamentele prescrise de medic
intervenția chirurgicală va expune la cel mai mare risc de a face TVP, așa încât mergeți la operație îmbrăcăți cu ciorapi elastici, ridicăți-va din pat și faceți exerciții cu picioarele cât mai repede după operație, luați heparine cu greutate moleculară mică înainte și după operație.

Dacă ați avut TVP sau EP puteți preveni noi tromboze respectând următoarele reguli: Luați medicamentele indicate de medic pentru prevenirea sau tratarea TVP. Mergeți la controalele regulate la medic
Purtați ciorapii elastici pentru a preveni edemul picioarelor datorat TVP. Contactați-va de urgență medicul dacă prezentați semne sau simptome de TVP.

Sfaturi pentru călătorii:
Riscul de a face TVP în timpul unei călătorii este relativ mic. Totuși, acest risc crește dacă durata călătoriei este mai mare de 4 ore și dacă aveți alți factori de risc de a dezvoltă TVP. În timpul călătoriilor lungi va recomandăm: să va plimbați pe coridorul autobuzului, trenului sau avionului. Dacă sunteți cu mașînă, opriți tot la circa 1 ora și faceți câțiva pași; faceți flexii și extensii din glezna (că și cum v-ați ridică pe vârful degetelor și apoi pe călcâie) în timp ce stați pe scaun, în așa fel încât să stimulați circulăția sângelui în gambe; purtați îmbrăcăminte largă, lejeră; beți lichide multe (de preferință apă plata) și evitați cafeaua, alcoolul; dacă aveți risc crescut de TVP medicul Dvs. va va recomandă să purtați ciorapi elastici și/sau să luați medicamente de subțiere a sângelui (o doză de heparină cu greutate moleculară mică – HGMM)

Cum trăim mai departe cu tromboză venoasă profundă?
Dacă ați făcut tromboză venoasă profundă aveți risc mare de a o repetă. De aceea, în timpul și după tratament este important să:
luați toate măsurile pentru prevenirea TVP (vezi „ Cum se poate preveni tromboză venoasă profundă?”); verificați dacă nu apar la picioare din nou semnele de TVP – zone de edem, roșeață sau albastrire, durere, căldură. Contactați-va medicul imediat ce bănuiți că aveți din nou semne sau simptome de TVP –atenționează medicii specialiaști de la Clinica de Chirurgie Vasculată Timișoara –Spitalul Județean Timișoara.  www.chirurgievasculara.ro.

 

Comentarii

comentarii